Accesul la procedurile de cateterizare pentru pacienţii internaţi cu sindrom coronarian acut: studiu al registrului multinaţional

Rezumat

Obiective: Examinarea relaţiei dintre accesul la procedurile de laborator de cateterizare cadiacă şi evoluţia clinică a pacienţilor internaţi în spital cu suspiciune de sindrom coronarian acut.

Descrierea studiului: Registru prospectiv, multinaţional, observaţional.

Locul de desfăşurare: Pacienţii internaţi în 106 spitale, în 14 ţări, în perioada cuprinsă între aprilie 1999 şi martie 2003.

Participanţi: 28 825 de pacienţi cu vârste ? 18 ani.

Principalele metode de urmărire: Folosirea intervenţiei coronariene percutane sau a chirurgiei coronariene de realizare a by-pass-urilor, decesele, infarctele survenite după externare, accidentul vascular cerebral sau sângerarea majoră.

Rezultate: Cei mai mulţi pacienţi (77%) din toate regiunile (SUA, Europa, Argentina şi Brazilia, Noua Zeelandă şi Canada) au fost spitalizaţi în vederea cateterizării. Aşa cum s-a presupus, disponibilitatea procedurilor de laborator de cateterizare s-a asociat cu folosirea mai frecventă a intervenţiei coronariene percutane (41% versus 3,9%, P<0,001) şi a protezei vasculare de arteră coronară (7,1 versus 0,7, P<0,001). După ajustarea în funcţie de caracteristicile de bază, anamneză şi regiune geografică, nu au fost înregistrate diferenţe semnificative în ceea ce priveşte riscul precoce de deces al pacienţilor spitalizaţi, indiferent dacă au fost supuşi sau nu procedurilor de cateterizare (raportul de risc 1,05, 0,93, la 1,18, pentru decese la 30 de zile). Riscul de deces la şase luni a fost semnificativ crescut la pacienţii internaţi, în primul rând, pentru procedurile de cateterizare (raport de risc 1,14, 1,03 la 1,26), la fel ca şi riscul complicaţiilor hemoragice în spital (risc relativ estimat 1,94, 1,57 la 2,39) şi cel de producere a unui accident vascular cerebral (risc relativ estimat 1,53, 1,10 la 2,14).

Concluzii: Datele obţinute susţin strategia actuală de trimitere a pacienţilor cu suspiciune de sindrom coronarian acut la cel mai apropiat spital dotat cu secţie de reanimare, indiferent dacă are sau nu laborator de cateterizare, şi resping procedura uzuală de transfer precoce al respectivilor pacienţi la spitalele de specialitate care au în dotare secţii de terapie intervenţională.

Access to catheterisation facilities in patients admitted with acute coronary syndrome: multinational registry study

BMJ 2005;330:441

Universitair Ziekenhuis Gasthuisberg, Herestraat 49,Leuven, Belgium 3000
Frans Van de Werf
cardiologist

University of Massachusetts Memorial Health Care, Worcester, MA 01655, USA
Joel M Gore
cardiologist

University of Massachusetts Medical School, Worcester, MA 01604, USA
Kami White
statistician

Research Division, Dante Pazzanese Institute of Cardiology, 04012-909, San Paulo, Brazil
Álvaro Avezum
cardiologist

Krankenhaus Düren, Düren, NRW Germany 52351
Dietrich C Gulba
cardiologist

Canadian Heart Research Centre and Terrence Donnelly Heart Centre, Division of Cardiology, St Michael's Hospital, University of Toronto, Toronto, ON, Canada M5B 1W8
Shaun G Goodman
cardiologist

Postgraduate Medical School, Grochowski Hospital, Centrum Medycznego Ksztalcenia Podyplomowego, Warsaw, Poland 04-073
Andrzej Budaj
cardiologist

Concord Repatriation General Hospital, Coronary Care Unit, Concord, NSW, Australia 2139
David Brieger
cardiologist

Royal Infirmary of Edinburgh, University of Edinburgh, Edinburgh EH16 4SB
Keith A A Fox
professor

University of Michigan Cardiovascular Center, Ann Arbor, MI 48109-0477, USA
Kim A Eagle
cardiologist

Hoag Memorial Hospital Presbyterian, Newport Beach, CA 92658-6100, USA
Brian M Kennelly
cardiologist
Correspondence to: F Van de Werf mailto:frans.vandewerf@uz.kuleuven.ac.be

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Genoveva Matei
Autor: