Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Calitatea paginilor de Internet: certificat de calitate pentru vântul din vest

Exista o multime de informatii medicale periculoase pe Internet. Trebuie facut ceva in acest sens". Evident, solutia optima este sa le oferim utilizatorilor un fel de evaluare calitativa a informatiilor, care sa fie garantata de o terta parte de incredere.

Diverse organizatii, precum Uniunea Europeana sau NHS Direct Online considera aceasta idee drept o solutie la problemele cu care se confrunta in protejarea sanatatii publice. Dar implementarea unei astfel de solutii pare foarte dificila, daca nu chiar imposibila.
Experienta de pâna acum nu este prea incurajatoare. Cu trei ani in urma, Jadad si Gagliardi au enumerat 47 de metode de evaluare a paginilor de internet, insa nici una dintre ele nu a fost validata. Autorii s-au intrebat "in primul rând, daca metodele respective chiar ar trebui sa existe, daca reusesc, intr-adevar, sa monitorizeze ceea ce au pretentia ca evalueaza sau daca nu cumva fac mai mult rau decât bine". Dupa aparitia a inca 15 asemenea metode nevalidate, studiul s-a oprit (A Jadad, comunicare personala).

De ce este asa de dificila transpunerea in practica a unei idei atât de bune? Sa luam in considerare, de exemplu, criteriile de calitate mentionate cel mai frecvent: acuratetea, claritatea si echidistanta ideilor. Nici un observator, fie el oricât de obiectiv ori de detasat, nu poate sa vada un articol, simultan, din perspectiva cercetatorului specializat, a doctorului, a bolnavului sau a publicului si, cu atât mai mult, nu are cum sa aiba in vedere diferentele dintre medicina clasica si cea alternativa. Aplicarea principiului de ierarhizare a studiilor - care plaseaza studiile statistice pe primul loc si prezentarile de cazuri pe ultimul loc - este tentanta, la prima vedere, insa foarte limitativa. Cu ce este mai prejos un site ce contine exclusiv experienta unor bolnavi fata de o anumita afectiune ori terapie decât unul care include o lista de sinteze sistematice?

S-ar putea opta, de pilda, nu atât in favoarea evaluarii continutului site-ului, cât a procesului prin care a fost elaborat continutul respectiv; astfel, site-ul unei reviste medicale ce contine materiale supuse evaluarii critice va fi mai bine cotat decât un site comercial care prezinta solutii miraculoase in tratarea cancerului. Este strategia aplicata de BIOME, serverul din Marea Britanie care a evaluat, in ultimii cinci ani, aproximativ 4 500 de site-uri cu informatii medicale sau legate de sanatate.4 Chiar daca o asemenea munca de Sisif va continua (mai sunt inca 20 000 de site-uri medicale de controlat), oare consumatorii vor aprecia controlul site-urilor ca fiind unul calificat? (Se ridica, de fapt, un alt mare semn de intrebare: ce stim despre utilizarea certificatelor de calitate de catre consumatorii de informatii de pe Internet?)

Intr-o prima etapa importanta, organizatiile de evaluare au publicat "ghiduri de buna practica", menite sa-i ajute pe producatorii de website-uri sa aiba perfomante cât mai bune in domeniul calitatii. Ghidurile au proliferat ca urmare a faptului ca cresterea anxietatii publice privind credibilitatea website-urilor medicale a determinat scaderea dramatica a profiturilor aduse de respectivele site-uri. Dar scaderea cotatiilor la bursa pentru drkoop.com care, printre alte greseli, a amestecat informatiile medicale cu anunturile publicitare - ceea ce a dus la scaderea cu 96% din valoarea pretului actiunilor - sugereaza ca piata poate avea propriile ei solutii, extrem de eficiente, la astfel de probleme. In conditiile in care au fost deja semnalate cazuri de site-uri ce au falsa pretentie ca aplica ghidurile respective e posibil, oare, ca mâna de fier a pietei sa aiba mai mult succes decât ghidurile de buna practica? Aceasta arata si cât de complicata si de scumpa este operatiunea de supraveghere a site-urilor medicale. Si ce se va intâmpla cu website-urile care hotarasc sa nu solicite sau sa nu-si faca publice criteriile de evaluare pe care le aplica?

Organizatiile ce confera certificate de calitate sau care legalizeaza ghidurile de buna practica ar putea fi puse in fata unor acuzatii de ordin juridic. Utilizatorii care au de suferit din cauza supraevaluarii unui site au posibilitatea de a cere compensatii; situsurile care devin victime ale unei subevaluari (ce ar determina scaderea traficului pe site si diminuarea câstigurilor provenite din anunturile publicitare, antrenând probleme legate de finantare) ar putea solicita compensatii pe motive de defaimare sau dezinformare.

Inainte de a merge mai departe pe aceasta cale, merita sa ne intrebam daca chiar avem nevoie de un control al calitatii. Este usor sa fii captivat de noutatea adusa de Internet si sa fii convins ca va schimba toate domeniile pe care urmeaza sa le abordeze. In ceea ce priveste celelalte surse de informatii - ziarele, revistele, cartile si programele de radio si de televiziune - ne descurcam foarte bine si in lipsa certificatelor lor de calitate. Cele mai multe dintre ele au un continut gresit, incomplet si partizan punctului de vedere al producatorilor. Totusi, situatia respectiva trebuie privita de guvernele tuturor tarilor, nu si ale celor mai autoritare, ca pe o dificultate. In scopul rezolvarii problemelor determinate de excesul informational, am optat pentru crearea unei atitudini de loialitate fata de anumite firme si produse. Gravitam in jurul unor produse ce ne ofera garantia calitatii pe care o dorim. Modelul accesarii retelei internationale sugereaza ca si Internetul se confrunta cu o situatie similara.

Prin design, Internetul nu are un centru, ceea ce explica de ce rezista incercarilor de a fi controlat de la centru. Initiativele care au in vedere acest principiu au sansa de a fi incununate de succes; cele care-l ignora esueaza, de regula. Este, insa, si mai rau sa aiba noi efecte daunatoare neintentionate. Fara un program de raportare a incidentelor - fie ele evenimente favorabile sau nu - cum putem fi siguri ca Internetul mai mult dauneaza sanatatii oamenilor decât ajuta? Sprijinul ar trebui sa fie acordat organizatiilor de control care doresc sa arate ca actiunile lor vor avea ca rezultat imbunatatirea starii de sanatate a populatiei. Pâna când se va materializa un asemenea deziderat, mesajul catre legislatorii gata de actiune ar fi: "Nu va multumiti doar sa faceti ceva. Luati pozitie".

Quality of websites: kitemarking the west wind
Rating the quality of medical websites may be impossible
BMJ 2000;321:843-4

Tony Delamothe web editor bmj.com

Bibliografie

1 Eysenbach G, Diepgen TL. Towards quality management of medical information on the internet: evaluation, labelling, and filtering of information. BMJ 1998:317:1496-502.

2 Gray JAM. Hallmarks for quality of information. BMJ 1998:317:1500.

3 Jadad AR, Gagliardi A. Rating health information on the internet. JAMA 1998:279:611-4.

4 Factors affecting the quality of an information source. http:// biome.ac.uk/guidelines/eval/factors.html (accessed 2 Oct 2000).

5 HON code on conduct (HONCode) for medical and heath web sites. www.hon.ch/HONcode/ (accessed 2 Oct 2000).

6 Guidelines for AMA web sites. JAMA 2000; 283:1602-6.

7 Rippen H, Risk A for the e-Health Ethics Initiative. E-Health code of ethics. J Med Internet Res 2000:2(2):e9. www.jmir.org/2000/2/e9 (accessed 2 Oct 2000).

8 Charatan F. DrKoop.com criticised for mixing information. BMJ 1999;319:727.

9 Terry NP. Rating the "raters": legal exposure of trustmark authorities in the context of consumer health informatics. J Med Internet Res 2000;2(3):e18. www.jmir.org/2000/3/e18 (accessed 2 Oct 2000).

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Tudor P Toma
Autor: