Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Atitudinea practica in caz de claudicatie

Tratamentul pacientilor ce sufera de claudicatie intermitenta s-a axat in special pe ameliorarea simptomelor produse de scaderea fluxului sanguin la nivelul membrului afectat. Cu toate acestea, conduita terapeutica si-a extins aria de actiune si asupra prevenirii accidentelor coronariene si cerebrovasculare.

Este subestimata calitatea de factor de risc pentru producerea de accidente coronariene si cerbrovasculare, atribuita claudicatiei intermitente. Saizeci la suta dintre persoanele ce sufera de claudicatie decedeaza ca urmare a bolilor cardiace coronariene, 10% dintre decese fiind generate de accidente vasculare cerebrale.1 Cresc, astfel, sansele ca tratarea pacientilor suferinzi de claudicatie sa ofere beneficii mari in ceea ce priveste scaderea numarului de decese datorate infarctului miocardic si accidentelor vasculare cerebrale. Morbiditatea si mortalitatea acestei categorii de pacienti pot fi ameliorate prin diverse strategii.

Sunt unanim recunoscute efectele benefice ale exercitiilor fizice in cazul pacientilor ce sufera de claudicatie intermitenta, dar practicarea lor s-a facut fara mult entuziasm. Cu toate acestea, in modelele experimentale, exercitiile aplicate asupra musculaturii ischemice amelioreaza in scurt timp performanta musculara. O metaanaliza a 21 de studii referitoare la efectele exercitiilor fizice asupra pacientilor suferinzi de claudicatie intermitenta a sugerat ca valoarea medie a ameliorarii distantei de mers a subiectilor a fost de 122%.2 Beneficiul maxim s-a obtinut prin aplicarea programelor in care pacientii au efectuat exercitii fizice cu o durata de 30 de minute, minimum trei zile pe saptamâna, timp de sase luni.

Par nejustificate temerile teoretice, generate de potentialele efecte adverse ale exercitiilor fizice asupra pacientilor suferinzi de claudicatie intermitenta. Exista date ce atesta ca persoanele afectate de claudicatie intermitenta manifesta un raspuns de tip inflamator dupa mersul pe jos, dar practicarea cu regularitate a exercitiilor fizice atenueaza reactia respectiva si creste distanta pe care o pot parcurge bolnavii respectivi.3 E posibil ca pacientii sa fie dificil de convins sa-si continue exercitiile fizice recomandate, dar principala menire a programelor respective este de a mentine si spori entuziasmul celor ce le aplica. Orele de gimnastica medicala constituie o latura promitatoare a programelor de exercitii fizice; acestea difera foarte mult, combinând, in functie de situatie, urcatul treptelor cu ciclismul, cataratul, exercitiile statice si dinamice la nivelul picioarelor. Unul dintre cei mai importanti factori de risc asociati claudicatiei intermitente este fumatul; in cadrul a doua dintre cele mai importante studii referitoare la eficienta masurii de abandonare a fumatului in conduita terapeutica a bolilor vasculare periferice, numai 11% din 354 de pacienti si 27% din 415 pacienti au urmat recomandarea de a renunta la fumat.4,5 In primii trei ani de la momentul in care s-a renuntat la fumat nu s-a constatat nici o reducere a ratei de producere a complicatiilor generate de bolile vasculare periferice, la nivelul membrelor inferioare. Cu toate acestea, dupa o perioada de sapte ani, ischemia critica la nivelul membrelor (durere de repaus) aparuse numai la 16% dintre fumatori, nu, insa, si la pacientii care renuntasera la fumat. Dupa 10 ani, 53% dintre cei care au continuat sa fumeze au suferit un infarct miocardic, iar 54% au decedat. Dimpotriva, din categoria subiectilor care au incetat sa fumeze, doar 11% au suferit un infarct miocardic si 18% au decedat. Terapia de substitutie nicotinica, in combinatie cu o consiliere adecvata si-a demonstrat siguranta si eficienta in ajutarea multor pacienti sa renunte la fumat si ar trebui sa fie recomandata pe o scara mai ampla.6

Beneficiile tratamentului

A fost recunoscut de multa vreme efectul benefic al tratamentului antiagregant in ceea ce priveste reducerea semnificativa a riscului de producere a afectiunilor vasculare non-letale sau a decesului in rândul bolnavilor care au suferit un infarct miocardic ori un accident vascular cerebral. In ultimul timp este imbratisata pe scara tot mai larga ipoteza care sustine beneficiile terapiei antiagregante in cazul pacientilor ce prezinta simptomatologie de boala vasculara periferica, indiferent de prezenta sau absenta unei afectiuni cardiovasculare coexistente.7,8 Totusi, in ciuda faptului ca terapia antiagreganta reduce intr-o proportie semnificativa riscul de producere a infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale, in cazul pacientilor cu risc crescut pentru afectiunile citate,9-11 ramân netratati multi dintre bolnavii suferinzi de claudicatie intermitenta (date nepublicate).

Studiul arterial Edinburgh a evidentiat ca activarea plachetara a fost cu 30% mai intensa in rândul pacientilor cu afectare vasculara periferica.12 Efectul s-a exercitat chiar si in cazul pacientilor asimptomatici. Tratamentul antiagregant s-a dovedit a fi extrem de eficient nn controlul manifestarilor clinice ale aterosclerozei si in profilaxia accidentelor trombotice ulterioare. Se largeste din ce in ce mai mult spectrul medicamentelor antiagregante de uz clinic.

Cu toate ca nu exista dovezi directe care sa sustina efectul benefic al medicamentelor cu actiune hipolipemianta, administrate pacientilor cu afectiuni vasculare periferice, s-a demonstrat ca ele reduc riscul de producere a accidentelor cardiovasculare in rândul celor ce fie sufera de o boala cardiaca ischemica confirmata, fie sunt expusi unui risc crescut pentru bolile vasculare. Având in vedere faptul ca bolile vasculare periferice reprezinta un factor de risc major pentru aparitia infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale este de asteptat ca pacientii ce beneficiaza de pe urma tratamentului cu agenti hipolipemianti sa-si reduca si riscul de a suferi un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.13

In timp ce recomandarea "renunta la fumat si fa, in continuare, miscare" ramâne un element cheie al conduitei terapeutice instituite in cazul pacientilor ce sufera de claudicatie intermitenta, este important sa recunoastem ca, de regula, afectiunea in speta constituie un indiciu al bolii aterosclerotice generalizate, cu urmari serioase asupra starii de sanatate a pacientului. Este constientizata intr-o masura tot mai mare necesitatea de a evalua dintr-o perspectiva de ansamblu riscul vascular global al pacientilor si de a actiona in consecinta. Asadar, conduita terapeutica instituita in cadrul acestui grup de pacienti ar trebui sa aiba urmatoarele obiective: incetarea fumatului, continuarea practicarii miscarii si a tratamentului antiplachetar, evaluarea concentratiilor colesterolului si initierea masurilor ce se impun in cazurile in care pacientii respectivi se incadreaza in grupele de risc.

Pentru activitatea depusa de PVD. Membrii echipei de lucru sunt: Janet Powell, Spitalul Charing Cross; Simon Ashley, Spitalul Derriford, Plymouth; Peter Bell; Infirmeria Regala Leicester; Ray Cuschieri, Infirmeria Regala Doncaster; John Dormandy; Spitalul St George; Gerry Fowres, Departamentul Wolfson pentru Profilaxia Afectiunilor Vasculare Periferice; Universitatea din Edinburgh; Gordon Lowe, Infirmeria Regala Glasgow; Cliff Shearman, Spitalul General Southampton.

Intâlnirile de lucru ale grupului au fost finantate de Bristol-Meyers Squibb si Sanofi, care comercializeaza un medicament antiagregant. Cercetarea realizata de AD a fost finantata de Sanofi.

The practical management of claudication
As a marker for cardiovascular disease it needs active treatment
BMJ 2000;321:911-12

Alun Davies reader in surgery
Department of Surgery, Imperial College School of Medicine,
Charing Cross Hospital, London W6 8RF (a.h.davies@ic.ac.uk)

Bibliografie

1 Smith GD, Shipley MJ, Rose G. Intermittent claudication, heart disease risk factors and mortality: the Whitehall study. Circulation 1990;82: 1925-31.

2 Gardner AW, Poehlmain ET. Exercise rehabilitation programs for the treatment of claudication pain. JAMA 1995;274:975-80.

3 Tisi PV, Balse M, Chubkadabba A, Gosling P, Shearman CP. Exercise training for intermittent claudication: does it adversely affect biochemical markers of the exercise-induced inflammatory response? Eur J Vasc Endovasc Surg 1997;14:344-50.

4 Jonason T, Bergastrom R. Cessation of smoking in patients with intermittent claudication. Acta Med Scand 1987;221:253-60.

5 Smith I, Franks PJ, Greenhagh RM, Poulter NR, Powell JT. The influence of smoking cessation and hypertriglyceridaemia on the progression of peripheral vascular disease and the onset of critical ischaemia. Eur J Vasc Endovasc Surg 1996;11:402-8.

6 Working Group for the Study of Transdermal Nicotine in Patients with Coronary Artery Disease. Nicotine replacement therapy for patients with coronary artery disease. Arch Intern Med 1994;154:989-95.

7 Golledge J. Lower-limb arterial disease. Lancet 1997;350:1459-65.

8 Edwards P. Management of lower limb intermittent claudication: development of a care pathway. Disease Manage Health Outcomes 1997;2(suppl 1):18-29S.

9 Antiplatelet Trialists' Collaboration. Collaborative overview of ran-omised trials of antiplatelet therapy. I. Prevention of death, myocardial infarction, and stroke by prolonged antiplatelet therapy in various categories of patients. BMJ 1994;308:81-106.

10 CAPRIE Steering Committee. A randomised, blinded, trial of clopidogrel versus aspirin in patients at risk of ischaemic events (CAPRIE). Lancet 1996;348:1329-39.

11 Girolami B, Bernardi E, Prins MH, ten Cate JW, Prandoni P, Hettiarachichi R, et al. Antithrombotic drugs in the primary medical management of intermittent claudication: a meta-analysis. Thromb Haemost 1999;81:715-22.

12 Smith SB, Lowe GDO, Fowkes FGR, Rumley A, Rumley AG, Donnan PT, et al. Smoking, haemostatic factors and lipid peroxides in a population case-control study of peripheral arterial disease. Atherosclerosis 1993; 102:155-62.

13 Haq IU, Yeo WW, Jackson PR, Ramsay LE. The case for cholesterol reduction in peripheral vascular disease. Critical Ischaemia 1997;7: 15-22.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Irina Tanasescu
Autor: