Programul national de control al tuberculozei dupa un an

Actualul Program de Control al Tuberculozei din Romania (1997-2000)1 a fost elaborat în deplina concordanta cu prevederile strategiei Organizatiei Mondiale a Sanatatii - DOTS.

Aceasta presupune în primul rand diagnosticarea tuturor cazurilor de tuberculoza prin examen microscopic, administrarea strict supravegheata a tratamentului tuberculostatic, precum si monitorizarea si evaluarea pacientilor cu tuberculoza în cursul tratamentului si la sfarsitul acestuia.

Demarand în toamna anului 1997, putem spune ca în momentul de fata Programul National de Control al Tuberculozei se afla la un an de activitate. Un bilant al acestei activitati ne arata ca exista multe reusite dar si numeroase neîmpliniri.

Dintre reusite, pot fi mentionate urmatoarele:

  • Demararea activitatii proiectului pilot în judetul Iasi la 1 Ianuarie 1998. Activitatea în cadrul proiectului pilot a fost desfasurata în totala concordanta cu prevederile strategiei DOTS,2 începand cu ultima luna a anului 1998 pentru proiectul pilot fiind disponibile si medicamentele combinate (Hidrazida + Rifampicina, Hidrazida + Rifampicina + Pirazinamida). La un an de activitate rezultatele obtinute în cadrul proiectului pilot sunt identice cu cele prevazute de Organizatia Mondiala a Sanatatii.
  • Instructajul tuturor medicilor pneumoftiziologi din tara. Acest instructaj a fost realizat cu sprijinul Fundatiei pentru o Societate Deschisa, pe baza modulelor elaborate de Organizatia Mondiala a Sanatatii si a avut mai multe etape. Prima dintre ele a fost reprezentata de instructajul medicilor coordonatori de judet pe probleme de tuberculoza si a medicilor sefi de laboratoare de bacteriologie care s-a desfasurat la Cluj, în luna octombrie 1997. Urmatoarea etapa a fost instruirea medicilor specialisti pneumoftiziologi din toata tara, desfasurata în intervalul ianuarie-aprilie 1998.
  • Instruirea medicilor generalisti din tara - realizata pe baza unei brosuri (elaborata de Institutul de Pneumoftiziologie "Marius Nasta")3 destinata instructajului medicilor generalisti pe probleme de tuberculoza. Acest instructaj a fost demarat în luna octombrie 1998 si este în plina desfasurare.
  • Echipamentul necesar laboratoarelor de bacteriologie si de radiologie din tara, achizitionat cu fondurile de la Banca Mondiala va fi pus în functiune pana la sfarsitul lunii martie 1999.
  • A fost perfectionat sistemul de raportare, înregistrare, monitorizare si evaluare a pacientilor cu tuberculoza, atat la nivel judetean cat si la nivel national. Au fost modificate si adoptate, conform strategiei DOTS, noi categorii de pacienti, scheme de tratament si monitorizare a pacientilor. Noile tipuri de formulare si registre necesare circuitului informational au intrat în functiune începand cu luna iunie 1998.
  • A fost mentinuta colaborarea atat cu Organizatia Mondiala a Sanatatii, cat si cu celelalte organizatii internationale implicate în urmarirea si supravegherea tuberculozei la nivel mondial. Romania face parte din Programul Organizatiei Mondiale a Sanatatii de înregistrare a tuturor cazurilor cu tuberculoza din Europa - EURO Surveillance TB.
  • Au fost efectuate vizitele de supervizare de la nivelul unitatii centrale în cadrul fiecarui judet.
  • Începand cu luna decembrie 1998, în Romania sunt disponibile, pentru tratamentul cazurilor de tuberculoza, medicamente combinate (Hidrazida + Rifampicina, Hidrazida + Rifampicina + Pirazinamida).
  • În luna august 1998 a demarat actiunea de educare a populatiei în legatura cu modul de transmitere, manifestare si tratare a tuberculozei - sustinuta financiar de Fundatia pentru o Societate Deschisa. Pana în prezent, aceasta actiune s-a desfasurat pe baza difuzarii pe diferite posturi de televiziune a unor spoturi video axate pe temele enumerate mai sus.

Desi reusitele par numeroase, la fel de multe sunt si neîmplinirile:

  • Cea mai îngrijoratoare dintre aceste neîmpliniri este reprezentata de faptul ca tratamentul nu este administrat strict supravegheat în totalitate. Astfel, pentru 87% dintre pacientii spitalizati (pacientii eliminatori de bacili sunt spitalizati 2 luni, pacientii neeliminatori de bacili fiind spitalizati pana la ameliorarea simptomelor) se face administrarea strict supravegheata a tratamentului. La nivelul Dispensarelor de Pneumoftiziologie este administrata faza de continuare a tratamentului - 40% strict supravegheat, 60% strict supravegheat si autoadministrare. Din pacate, la nivelul dispensarelor teritoriale - care ar trebui sa fie cheia administrarii strict supravegheate a tratamentului tuberculostatic în faza de continuare - este practicata în mare masura autoadministrarea tratamentului. Acesta este principalul motiv pentru care evolutia unei importante parti a pacientilor din tara noastra nu este cea asteptata. Implicarea într-o mai mare masura a medicului de familie în depistarea si urmarirea bolnavilor de tuberculoza ar duce la rezolvarea problemei mai-sus mentionate.
  • Bugetul acordat Programului National de Control al Tuberculozei în anul 1998 a ajuns la nivelul judetelor în salturi, provocând o desfasurare dificila a activitatilor prevazute în cadrul acestuia.
  • Vizitele de îndrumare si control realizate de coordonatorii judeteni si de medici pneumoftiziologi în teritoriu s-au desfasurat fara o anumita ritmicitate. Motivele au fost generate mai ales de lipsa fondurilor necesare acestor deplasari, cât si de lipsa motivatiei medicilor implicati în aceasta actiune.
  • De asemenea, efectuarea examenelor bacteriologice la depistare precum si în cursul tratamentului, efectuarea controlului de calitate nu este înca foarte bine pusa la punct în întreaga tara. Una dintre principalele cauze a acestei situatii este reprezentata de slaba dotare a laboratoarelor de bacteriologie, care va fi remediata odata cu sosirea echipamentelor de la Banca Mondiala.
  • Exista unele probleme legate de sistemul informational - înregistrarea, raportarea, monitorizarea si evaluarea cazurilor de tuberculoza - generate de folosirea noilor categorii de bolnavi si de tratament, precum si de faptul ca întregul circuit informational se desfasoara greoi prin posta.
  • Impactul actiunii de educatie asupra populatiei este destul de scazut. Este necesara demararea "în forta" a unei campanii de educatie, atât pe populatii-tinta, cât si pe populatia generala.
  • Este absolut necesara si instruirea asistentelor din spitale si dispensare teritoriale, acestea fiind primele persoane cu care pacientul ia contact în momentul prezentarii la medic.

Se pare ca, asa cum o dovedeste proiectul-pilot, Programul National de Control al Tuberculozei 1997-2000 poate fi aplicat cu toate componentele sale si poate duce la rezultatele scontate. Pentru aceasta, este nevoie însa, în primul rând de mult mai multa energie si de mult mai multa daruire din partea fiecarei persoane implicate în desfasurarea programului. Multi vor spune ca acestea vor veni odata cu o motivare materiala corespunzatoare si asa este! Dar, pe lânga acestea, mai este nevoie de ceva în plus ...

Lucica Ditiu
Supervizor program, Institutul National de Pneumoftiziologie "Marius Nasta" Bucuresti, Sos. Viilor nr.90, Bucuresti

Traian Mihaescu
Editor BMJ-editia in limba romana, Clinica Pneumoftiziologica, UMF Iasi, Str. Dr. I.Cihac, Iasi

Bibliografie

1. Programul National Antituberculos 1997-2000, Ministerul Sanatatii, Bucuresti 1997.

2. Treatment of tuberculosis: Guidelines for national programmes, 2nd edition, WHO Geneva, 1997.

3. Controlul Tuberculozei la Nivelul Circumscriptiei Medicale - Curs de instruire pentru medicii generalisti, Ministerul Sanatatii, Comisia de Pneumoftiziologie, Bucuresti 1998.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: