Tranziţia postcomunistă şi sănătatea în Europa

În iulie 2005, BMJ va dedica un număr special problemelor medicale cu care se confruntă sutele de milioane de persoane din fostele ţări comuniste, localizate geografic în centrul, estul şi sud-estul Europei.

Comunismul a apărut, în Uniunea Sovietică, după primul război mondial, iar în restul ţărilor europene, aflate, în prezent, în perioada de tranziţie, după cel de-al doilea război mondial. Căderea zidului Berlinului, în 1989, a marcat începutul căderii comunismului, iar fostele ţări comuniste au intrat într-o perioadă de tranziţie către democraţie şi economia de piaţă.

Calea comună pe care au pornit respectivele state s-a divizat în multe direcţii diferite, în parte pentru că fiecare a avut un alt nivel de bază. Astăzi, ţările aflate în tranziţie au un statut politic şi economic la fel de heterogen ca şi cel al stării de sănătate a populaţiei lor.1 Pentru unele dintre ele, prima parte a tranziţiei s-a încheiat odată cu intrarea lor în Uniunea Europeană (UE), în luna mai a anului 2004, în timp ce alte ţări sunt şi în prezent afectate de sechelele războaielor postcomuniste. Din punct de vedere al sănătăţii, ele au, însă, anumite trăsături comune.

La ora actuală, speranţa de viaţă la naştere este mai mică în ţările în curs de tranziţie decât în cele din Europa de Vest (vezi bmj.com). Ea era uşor mai ridicată în fosta Germanie de Est decât în cea de Vest, în anii 1960, dar situaţia s-a inversat în anii 1970, iar diferenţa s-a accentuat progresiv.2 În anul 2000, speranţa de viaţă la naştere era cu aproape 12 ani mai mică în ţările din fosta Uniune Sovietică, faţă de cele din Europa de Vest, şi continuă să scadă, făcând din fosta Uniune Sovietică una dintre cele două regiuni ale lumii în care speranţa de viaţă este în scădere, cealaltă fiind regiunea africană sub-sahariană.3 În alte ţări postcomuniste, însă, speranţa de viaţă înregistrează, în general, o îmbunătăţire.4

Succesele din domeniul sanitar au fost reducerea mortalităţii cardiovasculare, în anumite ţări, în special prin asocierea dintre asigurarea unei diete alimentare corespunzătoare şi acordarea de îngrijiri medicale competente - mai ales în tratarea hipertensiunii arteriale.5, w1 Consumul ridicat de alcool, cu precădere în ţările fostei Uniuni Sovietice, reprezintă un factor de risc cardiovascular major şi este răspunzător, parţial, şi de numărul mare de decese violente. O asemenea situaţie reflectă, probabil, sentimentul de deznădejde cu care se confruntă mulţi tineri lipsiţi de încrederea în posibilitatea existenţei unui viitor mai bun.w2 Alţi factori de risc includ regimurile sărace în micronutrienţi alimentari şi un sistem sanitar incapabil să facă faţă bolilor cronice.6, w3

Perioada de tranziţie are şi un altfel de impact asupra stării de sănătate. Modificările sociale din anumite ţări au contribuit la creşterea incidenţei câtorva boli infecţioase, în special a HIV, a altor maladii cu transmitere sexuală şi a tuberculozei.7 Unele dintre efectele perioadei de tranziţie asupra sănătăţii sunt vizibile în prezent, în timp ce altele - de exemplu, creşterea incidenţei cancerului pulmonar la femeile tinere, care sunt populaţia ţintă a companiilor de ţigări din vestul Europei - se vor manifesta abia peste câţiva ani.8 Prea puţine ţări, precum Polonia, s-au opus companiilor de ţigări şi au adoptat strategii care le-au depăşit pe cele ale multor state din vestul Europei şi care şi-au şi dovedit eficienţa.w4

Perioada de tranziţie nu presupune doar redescoperirea, ci şi redefinirea claselor sociale care au fost arbitrar interzise în perioada comunismului. În unele ţări, clasa de mijloc, cu un stil de viaţă similar vecinilor din vestul Europei, aproape că a dispărut, în perioada de tranziţie, în timp ce, în altele, ea s-a dezvoltat. Aproape peste tot există, însă, un număr mic de persoane care au reuşit să aibă venituri consistente, în vreme ce zeci de mii de oameni se prăbuşesc odată cu fostul sistem de asigurări sociale.9 În multe dintre cele mai sărace ţări ale fostei Uniuni Sovietice, siguranţa socială din trecut a dispărut aproape complet, astfel încât îmbolnăvirea gravă a unei persoane poate compromite situaţia financiară a întregii sale familii.w5

Sistemele sanitare sunt, de asemenea, în tranziţie. Majoritatea ţărilor au adoptat diverse forme de asigurări medicale, deşi aproape peste tot există, încă, un nivel crescut de dependenţă de subvenţiile guvernamentale.10 Scopul comun este aplicarea în practică a unui sistem modern de îngrijire primară. Câteva state au şi reuşit acest lucru, dar multe altele (Bulgaria, Letonia şi Moldova, de exemplu), nu.11

Global, procesul de tranziţie din această regiune a pus în valoare aspecte importante, evidenţiind factorii determinanţi esenţiali ai stării de sănătate (precum consumul de alcool şi nutriţia), reformele din sectorul sanitar şi modificările necesare pentru aplicarea conceptului de medicină bazată pe dovezi.

Foarte puţine informaţii din respectivele ţări ajung la comunităţile internaţionale, din mai multe motive. Ca şi în cazul dezvoltării asigurărilor medicale, în general,w6 finanţarea cercetării medicale din regiunea în speţă este extrem de scăzută. Multe departamente universitare s-au dedicat unei temeinice instruiri a noii generaţii de cercetători şi abia acum sunt pregătite să se implice în studierea corespunzătoare a stării de sănătate a populaţiei. În unele regiuni, mai ales din fosta Uniune Sovietică, limba utilizată rămâne o barieră în cooperarea internaţională eficientă. În plus, deşi deţin importante cunoştinţe demne de-a fi împărtăşite, mulţi colegi din ţările în tranziţie au nevoie de pregătire pentru a-şi putea prezenta datele.12

Prin alegerea unei astfel de teme intenţionăm să realizăm, parţial, o analiză a aspectelor mai sus-menţionate. Suntem interesaţi de articole originale ce dezbat impactul perioadei de tranziţie asupra sănătăţii populaţiei, experienţa reformelor sanitare, aplicarea sistemului de sănătate bazat pe dovezi şi reconfigurarea programelor de pregătire medicală. Sunt binevenite articolele originale din toate ţările aflate în perioada de tranziţie din Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, precum şi opinii personale şi experienţe ale doctorilor, mai ales din sistemul primar de îngrijire medicală.

Sperăm că alegerea temei de faţă îi va încuraja pe cei care au multe de spus şi care, până în prezent, au simţit că nu puteau să se exprime liber, şi că va servi drept forum pentru schimbul de informaţii între ţările din regiune şi cititorii noştri. Vă rugăm să trimiteţi articolele via http://submit.bmj.com, până la 31 ianuarie 2005.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Post-communist transition and health in Europe
Has yielded important insights, which need to be better documented

BMJ 2004;329:1355-6

European Centre on Health of Societies in Transition, London School of Hygiene and Tropical Medicine, London WC1E 7H
Martin McKee
professor of European public health (martin.mckee©lshtm.ac.uk)
Kristina Fister Roger Robinson editorial registrar BMJ

Bibliografie

1 McKee M, Zatonski W. Public health in eastern Europe and the former Soviet Union. In: Beaglehole R, ed. Global public health. Oxford: Oxford University Press, 2003:87-104.

2 Nolte E, Shkolnikov V, McKee M. Changing mortality patterns in East andWest Germany and Poland. I: Long term trends (1960-1997). J Epidemiol Community Health 2000;54:890-8.

3 McMichael AJ, McKee M, Shkolnikov V, Valkonen V. Mortality trends and setbacks: global convergence or divergence? Lancet 2004;363:1155-9.

4 World Health Organization. Health for All database. Copenhagen: WHO, 2004.

5 Zatonski WA, McMichael AJ, Powles JW. Ecological study of reasons for sharp decline in mortality from ischaemic heart disease in Poland since 1991. BMJ 1998;316:1047-51.

6 Connor SL, Ojeda LS, Sexton G,Weidner G, Connor WE. Diets lower in folic acid and carotenoids are associated with the coronary disease epidemic in central and eastern Europe. J Am Diet Assoc 2004;104:1793-9.

7 Coker RJ, Atun RA, McKee M. Health care system frailties and public health control of communicable disease on the European Union's new eastern border. Lancet 2004;363:1389-92.

8 Gilmore A, McKee M. Moving east: how the transnational tobacco companies gained entry to the emerging markets of the former Soviet Union. Part I: Establishing cigarette imports. Tobacco Control 2004;13:143-50.

9 Field MG, Twigg JL, eds. Russia's torn safety nets: health and social welfare during the transition. New York: Palgrave Macmillan, 2000.

10 Mossialos E, Dixon A, Figueras J, Kutzin J. Funding health care: options for Europe. Buckingham: Open University Press, 2002.

11 Svab I, Pavlic DR, Radic S,Vainiomaki P. General practice east of Eden: an overview of general practice in eastern Europe. Croat Med J 2004;45:537-42.

12 Marusic A, Marusic M. Small medical journals and the 10/90 problem: educatione ad excellentiam. CMAJ 2004;170:627-8.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Olguţa Iliescu
Autor: