Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Scandalul provocat de studiile epidemiologice de o calitate îndoielnică

Este clar că trebuie să fie ceva în neregulă în legătură cu epidemiologia, din moment ce noii editori ai unei renumite reviste de profil şi-au intitulat numărul inaugural: "Epidemiologia - a sosit, oare, timpul să punem punct?"1

În ultimii ani, cercetările epidemiologice observaţionale nu s-au bucurat de o atenţie prea mare din partea presei. Mass media publică frecvent şi cu mult interes rezultatele conflictuale ale studiilor epidemiologice despre riscurile curente legate de consumul de cafea, de folosirea vopselelor de păr sau a preparatelor hormonale, generând o permanentă stare de anxietate în rândul cititorilor.2, 3 În multe cazuri, opiniile adânc înrădăcinate, a căror credibilitate a fost întărită de numeroase studii observaţionale, publicate de-a lungul unei îndelungate perioade de timp, pot fi modificate doar când sunt contrazise de studii controlate statistic. Cel mai recent exemplu, sinteza Cochrane a unor studii cu control statistic, a arătat că vitaminele antioxidante nu previn apariţia cancerului gastrointestinal, ci, dimpotrivă, ar putea chiar să crească mortalitatea globală.4,5

În numărul de faţă al BMJ, Pocock şi colaboratorii prezintă calitatea şi nenumăratele probleme ale celor 73 de studii epidemiologice publicate în ianuarie 2001, în revistele de medicină generală şi de specialitate.6 Cele mai relevante date sunt, probabil, cele referitoare la modul în care autorii au efectuat comparaţii multiple, combinate, şi au analizat subgrupurile. Situaţia de confuzie, în care efectul aparent al expunerii la un factor de risc este explicat de asocierea cu alţi factori, reprezintă, probabil, cea mai importantă cauză de eroare din studiile observaţionale. De exemplu, o metaanaliză recentă a studiilor observaţionale a demonstrat că asocierile eronate au fost în măsură să genereze opinia conform căreia tratamentul de substituţie hormonală are un rol de protecţie împotriva dezvoltării afecţiunilor cardiovasculare.7 Efectul protector al tratamentelor de substituţie hormonală a fost demonstrat doar în studiile în care nu a fost luat în considerare nivelul socioeconomic, nu şi în cele care au ţinut cont de acest parametru (vezi figura).7 Nivelul socioeconomic ridicat este strâns corelat atât cu folosirea mai frecventă a tratamentelor de substituţie hormonală cât şi cu un risc mai scăzut al bolilor cardiovasculare. În Women's Health Initiative, un studiu controlat statistic, cu lot mare de subiecţi, nu s-a putut demonstra efectul protector al terapiei de substituţie hormonală asupra afecţiunilor cardiovasculare.8

Este îngrijorător faptul că, potrivit rezultatelor obţinute de Pocock şi colaboratorii, raţionamentul de alegere a factorilor asociaţi este, de obicei, neclar, iar dimensiunea ajustărilor variază foarte mult. Ei au demonstrat că, deseori, studiile observaţionale iau în considerare doar câţiva parametri, câteva expuneri şi subgrupuri, rezultând cu o probabilitate mare corelaţii semnificative statistic, dar greşite. În multe studii pot fi eronate cel puţin 20% dintre rezultate, faţă de 5%, care ar reprezenta valoarea de asociaţii considerate fals pozitive (P < 0,5).9

Epidemiologia nu este solitară: şi există speranţe. Conform afirmaţiilor făcute de Altman, în urmă cu 10 ani, multe studii medicale au o calitate îndoielnică.10 Eforturile depuse până în prezent pentru remedierea a ceea ce Altman prezenta drept "scandalul cercetării medicale de calitate inferioară" au pus accentul pe studiile clinice controlate. Cercetările empirice au pus în lumină aspectele calitative ale metodologiei, care sunt cruciale în prevenirea erorilor,11 şi au fost elaborate şi aplicate pe scară largă de Consolidated Standards for Reporting Trials (CONSORT - Standardele Consolidate de Prezentare a Studiilor Controlate).12

Metaanaliza studiilor de tip cohortă şi a celor cu lot de control despre tratamentele de substituţie hormonală şi boala coronariană. Dacă analiza este ajustată în funcţie de statusul socioeconomic, există puţine dovezi asupra efectului protector, spre deosebire de analizele neajustate. Adaptat după Humphrey şi colab.7

 

Este limpede că asemenea ghiduri sunt necesare pentru desfăşurarea corectă a studiilor epidemiologice observaţionale. În urmă cu o lună, un grup de epidemiologi, statisticieni şi editori s-a întâlnit la Bristol pentru a lucra la proiectul STROBE (the Standards for the Reporting of Observational Studies in Epidemiology - Standardele pentru Prezentarea Studiilor Observaţionale Epidemiologice). STROBE asigură consultanţă pentru prezentarea studiilor tip cohortă, cu lot de control şi transversale, existând şi un document ataşat care conţine explicaţii şi exemplificări elocvente. Rezultatele întâlnirii de la Bristol vor fi publicate pe un site special (http://www.strobe-statement.org/) şi oricine este invitat să comenteze şi să aducă sugestii pentru îmbunătăţirea documentului, înainte de publicarea, în anul următor, a versiunii revizuite.

Este posibil ca STROBE să aibă acelaşi efect asupra studiilor epidemiologice observaţionale precum CONSORT asupra studiilor clinice statistice? Situaţia diferă. Ambele ghiduri promovează precizarea clară a detaliilor metodologice importante şi facilitarea aprecierii calităţii studiului. În cazul unui mare studiu controlat statistic, de calitate superioară, rezultatele pot furniza o estimare corectă a efectelor tratamentului în populaţia studiată. Nu acelaşi lucru este valabil şi pentru studiile observaţionale. Într-un studiu tip cohortă sau cu lot de control, bine efectuat, tot mai pot apărea rezultate eronate dacă, de exemplu, anumiţi factori asociaţi nu au fost identificaţi şi determinaţi sau au fost evaluaţi imprecis.

În cazul studiilor observaţionale, este important ca STROBE să acorde o atenţie deosebită ideilor dezbătute în secţiunea de discuţii a articolului, sugerând argumentarea metodologiei folosite şi a modului în care au fost interpretate rezultatele. Interpretarea pertinentă a dovezilor epidemiologice, ţinând cont de consideraţiile teoretice, rezistând tentaţiei de-a fi sedus de posibilele mecanisme şi ignorând convingerile preconcepute, va rămâne principala provocare şi satisfacţia majoră a activităţii medicului epidemiolog.8 Pentru restabilirea reputaţiei disciplinei care a adus şi va continua să aducă o contribuţie importantă la îmbunătăţirea sănătăţii publice, este necesară o prezentare cât mai transparentă şi mai completă a studiilor epidemiologice, asociată cu o interpretare mai atentă a rezultatelor.

Conflict de interese: EvE şi ME sunt membri ai grupului STROBE.

The scandal of poor epidemiological research
Reporting guidelines are needed for observational epidemiology

BMJ 2004;329:695-6

Department of Social and Preventive Medicine, University of Berne, Finkenhubelweg 11, CH-3012 Berne, Switzerland
Erik von Elm
asistent de cercetare (vonelm©ispm.unibe.ch)
Department of Social and Preventive Medicine, University of Berne, Finkenhubelweg 11, CH-3012 Berne, Switzerland
Matthias Egger
profesor (egger©ispm.unibe.ch)

Bibliografie

1 Davey Smith G, Ebrahim S. Epidemiology-is it time to call it a day? Int J Epidemiol 2001;30:1-11.

2 Taubes G. Epidemiology faces its limits. Science 1995;269:164-9.

3 Bartlett C, Sterne J, Egger M. What is newsworthy? Longitudinal study of the reporting of medical research in two British newspapers. BMJ 2002;325:81-4.

4 Bjelakovic G, Nikolova D, Simonetti RG, Gluud C. Antioxidant supplements for prevention of gastrointestinal cancers: a systematic review and meta-analysis. Lancet 2004;364:1219-28.

5 Lawlor DA, Davey SG, Kundu D, Bruckdorfer KR, Ebrahim S. Those confounded vitamins: what can we learn from the differences between observational versus randomised trial evidence? Lancet 2004;363:1724-7.

6 Pocock SJ, Collier TJ, Dandreo KJ, de Stavola BL, Goldman MB, Kalish LA, Kasten LE, McCormack VA. Issues in the reporting of epidemiological studies: a survey of recent practice. BMJ 2004;329:883-7.

7 Humphrey LL, Chan BK, Sox HC. Postmenopausal hormone replacement therapy and the primary prevention of cardiovascular disease. Ann Intern Med 2002;137:273-84.

8 Petitti D. Commentary: hormone replacement therapy and coronary heart disease: four lessons. Int J Epidemiol 2004;33:461-3.

9 Ottenbacher KJ. Quantitative evaluation of multiplicity in epidemiology and public health research. Am J Epidemiol 1998;147:615-9.

10 Altman DG. The scandal of poor medical research. BMJ 1994;308:283-4.

11 Jüni P, Altman DG, Egger M. Assessing the quality of controlled clinical trials. BMJ 2001;323:42-6.

12 Moher D, Schulz KF, Altman DG, for the CONSORT Group. The CONSORT statement: revised recommendations for improving the quality of reports of parallel group randomized trials. JAMA 2001;285:1987-91.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Olguţa Iliescu
Autor: