Rezumat al răspunsurilor

Către EDITOR - Scrisoarea deschisă a profesorului Baum, ca răspuns la discursul Prinţului de Wales din cadrul simpozionului privind cercetarea asupra terapiilor complementare şi cancerului, organizat la Royal College of Obstetricians and Gynaecologists, a suscitat circa 80 de reacţii.1

Au răspuns specialişti ce practică medicina convenţională şi medicina complementară (uneori, ambele), foşti sau actuali pacienţi (care au multe de spus pentru a recomanda ambele abordări), jurnalişti, asistenţi sociali, preoţi şi cercetători din lumea întreagă.

Cei care au acceptat fără rezerve opinia profesorului Baum au respins în termeni fermi propunerile Prinţului Charles. Numeric, însă, ei nu au reprezentat majoritatea, ca, de altfel, nici cei care apără cu vehemenţă exclusiv abordarea complementară pentru tratarea cancerului. Cei mai mulţi, indiferent de ce parte a baricadei s-au situat, au interpretat discursul prinţului ca pe un îndemn la o abordare integrată, şi nu ca pe o renunţare la raţiune, propunând ca medicina complementară sau alternativă să fie supusă aceloraşi studii experimentale riguroase ca şi tratamentele convenţionale. Prinţul şi profesorul în aceeaşi barcă?

Unii dintre cei care ne-au scris s-au arătat îngrijoraţi de influenţa pe care o exercită mass media asupra opiniei publice, prin nepublicarea unor opinii critice şi prin alocarea de spaţiu editorial preferenţial pentru prezentarea unor tratamente la modă şi a unor celebrităţi, în defavoarea cercetătorilor ştiinţifici, acordându-le primilor o importanţă nemeritată. Poate că rubricile alternative ar trebui să aibă prevăzut un avertisment pentru sănătate?

Corespondenţii care au o experienţă proprie în privinţa terapiilor complementare sau alternative sunt convinşi că ele pot reprezenta ştiinţa de mâine şi susţin ideea efectuării de studii controlate. Mulţi dintre corespondenţi nu au nici o obiecţie faţă de testarea ştiinţifică riguroasă, dar subliniază că finanţarea poate reprezenta o problemă sau că respectivele fonduri pot fi utilizate mai eficient în alte domenii.

Conform părerii altora, cele două direcţii nu pot fi integrate şi, prin urmare, terapiile complementare nu au cum să fie supuse experimentării. Parametrii lor sunt diferiţi şi nu pot satisface criteriile medicinii moderne, deşi coexistă confortabil, atâta vreme cât nici una dintre ele nu încearcă să-şi pretindă supremaţia.

Mai mulţi corespondenţi ne reamintesc că medicina tradiţională chineză, ayurveda şi multe alte sisteme medicale din lume, pe care le denumim, în prezent, "complementare" sau "alternative" sunt, de fapt, vechi de mii de ani, în timp ce abordarea noastră "convenţională" există de numai câteva sute de ani. Prin urmare, dezbaterile se fac pe marginea a ceea ce este ştiinţa şi referitor la metodele ştiinţifice, obiectivitate, deducţie, reproductibilitate, generare de ipoteze şi arbitrarul metodelor statistice. În ştiinţă nu există rezultate dovedite, întrucât toate evenimentele sunt, într-o măsură mai mare sau mai mică, provizorii.

Sau, pentru a-l cita pe Krishna Badami, specialist în medicina transfuzională: "Convenţionalul de azi ar putea ajunge să fie erezia de mâine şi viceversa."

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Summary of responses

BMJ 2004;329:859

Birte Twisselmann technical editor BMJ

Bibliografie

1 Electronic responses. An open letter to the Prince of Wales: with respect, your highness, you've got it wrong.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Rodica Chirculescu
Autor: