O perspectivă asupra utilizării plantelor medicinale

Este justificată atenţionarea pe care unele studii recente au făcut-o asupra riscului asociat cu folosirea plantelor medicinale.1 Ele sunt necesare şi importante.

Mai important este, însă, de stabilit în ce măsură efectele lor benefice au o pondere mai mare decât cea a potenţialului nociv. Voi încerca să orientez dezbaterea rolului plantelor medicinale în funcţie de beneficiile pe care le-ar putea aduce.

Potenţialele avantaje ale utilizării plantelor medicinale pot fi datorate uşurinţei cu care sunt acceptate de către pacienţi, eficacităţii lor, relativei siguranţe şi costurilor relativ mici. Se pare că, în întreaga lume, un procent considerabil de pacienţi optează pentru tratamentele pe bază de plante medicinale. Date statistice din Marea Britanie arată că 30% dintre pacienţi au apelat la medicina plantelor. Cheltuielile asociate au fost estimate la 31 de milioane lire sterline (adică 45 de milioane Euro), în Marea Britanie,2 şi la 1,3 miliarde lire sterline, în Germania.3 Plantele medicinale sunt folosite cu precădere în afecţiuni minore şi autolimitante, în topul indicaţiilor situându-se infecţiile tractului respirator. Chiar şi în asemenea condiţii, însă, remarcabila uşurinţă cu care sunt acceptate este un lucru bun numai dacă se dovedeşte că efectele lor pozitive le depăşesc pe cele negative la un cost rezonabil.

Eficienţa plantelor medicinale a fost testată în sute de studii clinice, dar nu este corect să afirmăm că toate cercetările respective au avut o calitate slabă a metodologiei. Datele sunt, însă, prea puţine, dacă luăm în considerare marea varietate a plantelor medicinale şi faptul că, în întreaga lume, mii de plante sunt folosite în scop terapeutic.4 O sinteză recentă a inclus 23 de studii sistematice riguroase, referitoare la efectul plantelor medicinale.5 Unsprezece dintre ele au ajuns la o concluzie pozitivă, nouă au enunţat rezultate promiţătoare, dar nu convingătoare, iar trei au fost negative. Relativa lipsă a studiilor clinice riguroase se explică, în parte, prin faptul că industria plantelor medicinale este mai săracă decât cea farmaceutică şi doar rareori îşi poate permite cheltuielile unui studiu clinic. Din păcate, directivele tradiţionale, care urmăresc armonizarea înregistrării plantelor medicinale în Uniunea Europeană, nu prevăd nici un fel de avantaje pentru companiile care investesc în cercetare pe această linie. Fondurile publice sunt doar rareori dedicate unor astfel de cercetări.

Chiar dacă nu sunt lipsite de riscuri,1 plantele medicinale ar putea fi mai sigure decât drogurile sintetice. Între 1968 şi 1997, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a colectat 8 985 de rapoarte, din 55 de ţări, despre efectele adverse ale plantelor medicinale.8 Cu toate că pare impresionant, acest număr reprezintă doar o fracţiune foarte mică din efectele adverse asociate cu medicamentele convenţionale din aceeaşi bază de date, fapt datorat, probabil, şi unui nivel scăzut de raportare a unor astfel de efecte. Există prea puţine dovezi concludente despre riscurile plantelor medicinale versus riscurile medicamentelor sintetice. Linde şi colab. au arătat că, pentru antidepresivul din iarba Sf. Ioan, rata efectelor adverse este jumătate din cea a antidepresivelor convenţionale.9 Kava, un anxiolitic eficient din plante,10 a fost interzis, recent, în mai multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, datorită suspiciunii că ar fi, în cazuri rare, hepatotoxic. Date preliminarii indicaseră, însă, că ar fi mai sigur decât benzodiazepinele.11 În prezent, nu este pe deplin clarificată siguranţa plantelor medicinale, dar multe dintre datele existente arată că efectele adverse, în special cele grave, apar mai puţin frecvent decât în cazul utilizării medicamentelor sintetice.4

O altă calitate a plantelor medicinale este costul lor scăzut, deşi nici în această privinţă nu există studii care să fi evaluat costurile aferente. Multe plante medicinale sunt ieftine, iar potenţialul lor de a reduce costurile poate fi substanţial; în acest moment, însă, pur şi simplu nu putem afirma cu certitudine acest lucru.

Aşadar, datele referitoare la riscurile şi beneficiile plantelor medicinale sunt incomplete, complexe şi deloc clare.1 Creşterea numărului de persoane care încearcă un asemenea tratament determină o presiune tot mai mare atât asupra celor ce lucrează în sănătate, obligându-i să se informeze, cât şi asupra cercetătorilor, stimulându-i să umple numeroasele şi oarecum jenantele lacune din cuantumul actual al cunoştinţelor în domeniu. A nu face şi a nu finanţa o asemenea activitate este, după părerea mea, adevăratul risc asociat cu utilizarea plantelor medicinale.

Interese: EE a beneficiat de granturi de cercetare de la producătorii şi distribuitorii de plante medicinale: Lichtwer UK, Pharmaton Switzerland, Boots UK. Schwabe Germany and Novogen Australia au oferit şi sprijin financiar.

Herbal medicines put into context

StudentBMJ 2004;1:2-3
 

Complementary Medicine, Peninsula Medical School,
Universities of Exeter and Plymouth, Exeter EX2 4NT
Erzard Ernst, director Edzard.Ernst@pms.ac.uk

Bibliografie

1. Corns CM. Herbal remedies and clinical biochemistry. Ann Clin Biochem 2003;40:489-507.

2. Thomas KS, Nicoll JP, Coleman P. Use and expenditure on complementary medicine in England: a population based survey. Complement Ther Med 2001;9:2-11.

3. Marstedt G, Moebius S. Inanspruchnahme alternativer Methoden in der Medizin: Gesundheitsberichtserstattung des Bunds 2000;9:1-37. (In German.)

4. Ernst E, Pittler MH, Stevinson C, White AR, Eisenberg D. The desktop guide to complementary and alternative medicine. Edinburgh: Mosby, 2001.

5. Ernst E. Herbal medicinal products: an overview of systematic reviews and meta-analyses. Perfusion 2001;14:398-404.

6. Barnes J. Quality and safety at heart of new herbals directive. Pharm J 2003;270:201-2.

7. Ernst E, Wider B. Medical research charities should fund more trials. BMJ 2002;325:1245.

8. Farah MH, Edwards R. International monitoring of adverse health effects associated with herbal medicines. Pharmacoepidemiol Drug Safety 2000;9:105-12.

9. Linde K, Ramirez G, Mulrow CD, Pauls A, Weidenhammeer W, Melchart D. St John's wort for depression-an overview and meta-analysis of randomised clinical trials. BMJ 1996;313:253-8.

10. Pittler MH, Ernst E. Kava extract for treating anxiety. Cochrane Database Syst Rev 2003;(1):CD003383.

11. Schulze J, Raasch W, Siegers CP. Toxicity of kava pyrones, drug safety and precautions-a case study. Phytomedicine 2003;10(suppl 4):S68-73.

12. White AR, Ernst E. Economic analysis of complementary medicine a systematic review. Complement Ther Med2000;8:111-8.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Irina Haivas studentă
Autor: