Casa Naţională de asigurări de sănătate vă informează - CNAS se implică în crearea unui sistem modern de securitate socială

Domnule dr. Cristian Celea, v-aţi întors recent din Franţa, unde aţi fost invitat de instituţiile franceze care coordonează sistemele de securitate socială. Cum apreciaţi acest schimb de experienţă?

- Între partea franceză (Ministerul Afacerilor Sociale, Muncii şi Solidarităţii, Ministerul Sănătăţii, Familiei şi Persoanelor cu Handicap) şi cea română (Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei) s-a semnat o Convenţie de înfrăţire, în domeniul securităţii sociale, pentru lucrătorii migraţi, prin care se urmăreşte pregătirea aplicării regulamentelor comunitare de coordonare a sistemelor de securitate socială în România şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor române. Menţionez că fac parte din Comitetul de coordonare a Proiectului de înfrăţire instituţională între România şi Franţa, denumit "Securitatea socială pentru lucrătorii migraţi". În baza Convenţiei, semnate în iunie 2003, a demarat şi Proiectul de înfrăţire, care se va derula pe parcursul a 20 de luni şi va implica instituţii româneşti, inclusiv CNAS, precum şi instituţii similare din Franţa. Proiectul urmăreşte: armonizarea legislaţiei româneşti cu cea europeană, în acest domeniu; consolidarea capacităţii administrative, necesare coordonării sistemelor de securitate socială; stabilirea acţiunilor de informare a lucrătorilor migraţi; formarea şi sensibilizarea personalului din instituţiile implicate în coordonarea sistemelor de securitate socială. Până în prezent au avut loc vizite de lucru ale unor experţi francezi, la nivelul instituţiilor româneşti implicate în Proiect; organizarea, la Bucureşti, în ianuarie a.c., a unui seminar internaţional cu tema "Coordonarea sistemelor de securitate socială - provocări şi perspective" şi, în sfârşit, recenta vizită de lucru a delegaţiei române în Franţa.

- Care este implicarea CNAS în perspectiva alinierii României la standardele europene de securitate socială?

- În vederea consolidării capacităţii administrative, CNAS va înfiinţa, în cel mai scurt timp, un compartiment specializat în aplicarea prevederilor acordurilor internaţionale la care România este parte, privind asistenţa medicală în interiorul şi în afara hotarelor ţării, pentru cetăţenii români care pleacă peste hotare, cât şi pentru cetăţenii străini care vin în România.

- Vă rog să descrieţi, în câteva cuvinte, sistemul de protecţie socială din Franţa.

- Sistemul de asigurări de sănătate francez acoperă, în proporţie de 74%, cheltuielile totale din domeniul sanitar. O cotă de 6,8% din cheltuieli este acoperită de mutualitate şi 5% de asigurările private. Fiscalitatea contribuie cu mai puţin de 3%, în timp ce participarea directă a pacienţilor la costuri se ridică la circa 17%. Statul îşi asumă responsabilitatea pentru protecţia tuturor cetăţenilor. Guvernul central se ocupă de sănătatea populaţiei şi de sistemul de protecţie socială, controlând relaţiile între diferitele organisme financiare, exercitându-şi tutela asupra sectorului spitalicesc public şi organizând pregătirea profesională, în domeniul sănătăţii. Ministerul Muncii şi Solidarităţii şi Secretariatul de Stat pentru Sănătate, asistaţi de organisme precum Agenţia medicamentului, formează baza politicii de sănătate la nivel naţional. Înaltul Comitet de Sănătate Publică, prezidat de ministrul sănătăţii, fixează obiectivele de sănătate publică.

- În domeniul medicamentului, ce politică au adoptat ei?

- Medicamentele rambursabile sunt cuprinse într-o listă. Preţurile şi proporţia coplăţii sunt stabilite prin decret ministerial. Produsele OTC cu vânzare liberă, nerambursabile, nu sunt reglementate de stat. Procentul de participare a pacienţilor la costuri este, în medie, de 20%, dar variază de la zero (pentru medicamentele de strictă necesitate) până la 65% (pentru medicamentele de confort). Nu există plafon bugetar pentru cheltuielile cu medicamentele.

- Aţi avut întâlniri şi cu reprezentanţi ai Casei de Asigurări de Sănătate din Franţa?

- Da. Casa Naţională de Asigurări pentru Boală a Muncitorilor Salariaţi (CNAMTS), spre exemplu, gestionează, la nivel naţional, domeniul riscului de boală din sistemul general de securitate socială şi asigură finanţarea distinctă a asigurărilor pentru boală, maternitate, invaliditate, deces, pe de-o parte, şi a asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale, pe de altă parte. CNAMTS elaborează programul de acţiuni de prevenire, educare şi informare sanitară; pune în aplicare măsurile de prevenire a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale; organizează şi supervizează controlul medical; îşi dă acordul asupra proiectelor de lege din acest domeniu şi conduce campaniile naţionale de comunicare în domeniul prevenirii sau supravegherii, pe baze medicale, a evoluţiei cheltuielilor pentru sănătate. Împreună cu sindicatele reprezentative ale salariaţilor din domeniul sanitar, negociază convenţiile de furnizare a serviciilor, care sunt supuse apoi opiniei puterilor publice. Este un sistem practicat şi la noi.

Roxana Tudor Bucureşti

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: