În dialog cu prof. dr. Liviu Druguş, Preşedinte al Asociaţiei pentru Managementul Sănătăţii

Născut la 6 ian. 1950. Profesor de Managementul Sănătăţii la UMF "Gr. T. Popa" Iaşi. A introdus disciplinele de Economie Sanitară, la toate facultăţile din UMF (în 1980), şi, respectiv, de Managementul Sănătăţii, la Facultatea de Bioinginerie Medicală a UMF Iaşi (în 1997).

Doctor în economie. Şeful Catedrei de Managementul Sistemelor de Sănătate, Facultatea de Bioinginerie a UMF Iaşi. Membru fondator (din 1990) şi, din 2003, prim-vicepreşedinte al International Society for Intercommunication of New Ideas (ISINI), Boston, SUA. Membru al Central and East European Management Association, Bled, Slovenia. Specializat în Managementul Sănătăţii prin cursuri postuniversitare, organizate de Banca Mondială. Membru al echipei SOIKOS (IESE, Barcelona, Spania), care a lansat primul program de reformă a îngrijirilor de sănătate în România (1996-7). Activitate publicistică: Revista Română de Bioetică (Iaşi), Frontiers in Economics and Finance (Lille, Franţa), Economia XXI (Iaşi); autor al manualului de Managementul Sănătăţii (Ed. Sedcomlibris, 2002, 2003). Ziarist profesionist. Membru fondator al Asociaţiei pentru Managementul Sănătăţii (AMS) (2003) şi preşedinte ales al acesteia.

Prof. dr. Liviu Druguş, Preşedinte al Asociaţiei pentru Managementul Sănătăţii

L. D. Ideea apariţiei unui nou promotor al profesionalismului în managementul din sistemul de sănătate s-a născut în cadrul Cercului de Managementul Sănătăţii, de la Facultatea de Bioinginerie Medicală a UMF "Gr. T. Popa" Iaşi. Un grup de studenţi din actualul an VI a propus înfiinţarea unei organizaţii neguvernamentale care să contribuie la îmbunătăţirea managementului sistemului şi a structurilor sale. AMS are ca membri îndeosebi studenţi din anii VI, V şi IV, dar şi absolvenţi, medici, asistenţi medicali, jurişti, economişti, cadre didactice de la specializarea Managementul Sănătăţii de la Facultatea de Bioinginerie Medicală. Avem colaborări cu World Vision, Asociaţia Persoanelor cu Handicap Fizic, Asociaţia Eurodemos etc. şi sunt în curs de realizare protocoale cu CAS Iaşi, Ordinul Asistenţilor Medicali Iaşi, Colegiul Medicilor Iaşi, Colegiul Farmaciştilor Iaşi, INCDS, Asociaţia Spitalelor din România etc.

L. D. Diagnosticul de "management defectuos" este neacceptat de cei care-l practică şi este frecvent invocat în aprecierile celor ce suportă consecinţele neimplementării unui management eficient. Recent, ministrul sănătăţii, dr. Ovidiu Brînzan, a recunoscut, într-un interviu acordat săptămânalului Viaţa Medicală nr. 743, 26 martie 2004, că "un medic excelent profesional nu este întotdeauna şi un bun manager". Adesea, manageriatul presupune vocaţie, disponibilitate temporală majoră şi voinţa reală de-a te dedica îmbunătăţirii sistemului pe care-l conduci. Arta managementului înseamnă a obţine cât mai mult din foarte puţin. Nivelul scăzut de finanţare al sistemului de sănătate din România presupune, cu maximă necesitate, doar manageri profesionişti, aşi ai combinaţiilor financiare în limitele legalităţii. Un sistem bine finanţat aproape că nu mai are nevoie de manageri, iar a susţine că managementul actual din sistem este bun, echivalează cu a presupune existenţa unor asemenea manageri profesionişti.

Personal, voi considera că avem un management defectuos până în momentul când cineva va demonstra că, din bugetul actual, alocat sănătăţii, nu se pot obţine mai multe rezultate decât acelea pe care le avem astăzi.

L. D. Misiunea AMS este îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei prin promovarea unui management profesionist. Scopul principal ce rezultă din această misiune îl reprezintă pregătirea şi promovarea managerilor profesionişti, iar obiectivele pentru perioada imediat următoare sunt: (re)cunoaşterea, de către sistem, a necesităţii unui management cu adevărat profesionist; sprijinirea profesiunii medicale în eficientizarea actului medical, prin degrevarea sa de monotonele şi neplăcutele calcule financiare pentru optimizarea puţinelor fonduri existente; participarea membrilor AMS la şedinţele Consiliilor de Administraţie ale principalilor ‚actori' din sistem, deocamdată la nivelul municipiului Iaşi; oferirea de consultanţă managerială la cerere şi implicarea în parteneriate cu alte structuri ale societăţii civile sau instituţii ale statului, pentru obţinerea de finanţări suplimentare şi de garantare a utilizării eficiente a fondurilor obţinute; realizarea de cercetări de teren (sondaje de opinie), studii despre modul de funcţionare a stabilimentelor de sănătate, formularea de propuneri legislative în vederea îmbunătăţirii funcţionării sistemului; pregătirea postuniversitară, prin cursuri şi workshopuri.

L. D. În scurta ei perioadă de existenţă, AMS a realizat deja câteva lucruri notabile: derularea unui curs de creativitate managerială de Bono pentru membrii AMS; organizarea şi participarea activă la Forumul Judeţean al ONG-urilor, secţiunea Sănătate (1-2 aprilie a.c.), principalul rezultat fiind dialogul direct dintre reprezentanţi de prestigiu ai CAS din Iaşi şi Neamţ, DSP Iaşi, UMF Iaşi şi OAMR Iaşi şi ai altor ONG-uri implicate în sistemul de sănătate; întâlnirile săptămânale ale membrilor AMS cu persoane implicate în managementul instituţiilor de sănătate pe care le reprezintă (CAS, DSP, spitale, CFR, OAMR); publicarea rezultatelor unor cercetări în săptămânalul Viaţa Medicală; desfăşurarea unor acţiuni de voluntariat (la CAS Iaşi şi Direcţia pentru Dialog, Familie şi Solidaritate Socială Iaşi), ca formă de participare directă a membrilor AMS la buna funcţionare a sistemului. Considerăm că această formă de implicare în sistem trebuie extinsă.

L. D. Adevăraţii manageri sunt, repet, cei cu vocaţie şi dedicaţie integrală pentru activitatea de conducere, pe baza unor solide cunoştinţe de specialitate. Nu exclud posibilitatea ca medici, jurişti, economişti, bioingineri şi alte specialităţi să acceadă la funcţii de conducere şi să obţină rezultate deosebite. Consider că opoziţia medic-manager este una falsă, întreţinută de gândirea modernă a spiritelor carteziene monodisciplinare şi îngust specializate. Alternativa la această falsă problemă o constituie gândirea postmodernă, transdisciplinară, holistă şi deschisă către libera circulaţie a informaţiilor şi considerarea cunoaşterii ca un capital deosebit. Managementul însuşi a parcurs, până în prezent, două etape istorice, numite managementul autocrat şi managementul democrat, caracteristice perioadei de început şi de apogeu a modernităţii, dar acum experimentează managementul infocrat şi gnosocrat, specifice postmodernităţii bazate pe informaţie şi cunoaştere. În condiţiile actuale, managerii cu cunoştinţe medicale solide (bioingineri specializaţi în Managementul Sănătăţii) sau medicii cu cunoştinţe manageriale solide (cum ar trebui să fie medicii care fac rezidenţiatul în Sănătate Publică şi Management) pot ocupa cu succes funcţii de conducere în sistem.

L. D. Am introdus personal, în 1994, cursuri de Economie Sanitară la UMF Iaşi - prima treaptă a unei educaţii manageriale adevărate. În 1990, în pofida schimbului de experienţă pe care l-am făcut la London School of Hygiene and Tropical Medicine, pe teme de economie şi management, n-am reuşit să conving decidenţii de atunci, din UMF, să ofere, fie şi facultativ sau opţional, asemenea cunoştinţe. Situaţia este identică şi în prezent, în sensul că studenţii medicinişti nu au nici un curs de Economie Sanitară, iar ponderea cursurilor de management în curriculă este insignifiantă, mulţi absolvenţi clamând precaritatea acestora. Aceeaşi situaţie dezastruoasă, din punctul de vedere al pregătirii manageriale, există la toate UMF-urile din ţară. De aceea, reiterez propunerea de-a se proceda la o analiză serioasă a structurii curriculare cu conţinut economico-managerial, astfel încât viitorii absolvenţi să poată prelua fie activităţi de ordin managerial, fie să înţeleagă corect dimensiunea economică a sistemului de îngrijiri de sănătate.

L. D. Viitorul apropiat ne obligă să ne implicăm direct, imediat şi eficient în remedierea multora dintre situaţiile negative, descrise mai sus. Concret, vom monitoriza calitatea managementului practicat la principalele stabilimente de sănătate, dar şi măsura în care legislaţia existentă contribuie la buna funcţionare a sistemului. Vom emite comunicate de presă care să conţină sintezele acestor monitorizări. Măsurile de eficientizare şi de funcţionalizare a sistemului nu au nimic comun cu aşa-zisele "pledoarii" de reducere a fondurilor pentru sănătate sau pentru salarii. Dimpotrivă, consider că un sistem de sănătate bun este acela în care atât populaţia cât şi medicii au reale motive de mulţumire. În caz contrar, cu toţii trebuie să răspundem la întrebarea "Ce trebuie făcut pentru a ne apropia de normalitate?"

Nota redacţiei: Informaţii suplimentare despre AMS puteţi obţine la adresele: drugus@hih.ro, ams_iasi@yahoo.com şi din pagina de Internet a Asociaţiei: mailto:www.managementulsanatatii.ro (n.a.)

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: