Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

ABC-ul învăţării şi predării în medicină

Discuţiile în grup joacă un rol important în procesul global de educaţie a studenţilor, fie că e vorba despre învăţarea bazată pe subiecte ori despre proiectele de grup, fie despre cadrul academic tradiţional al lucrărilor practice sau al seminarilor.

Ele stimulează interesul, prezintă concepte, oferă cunoştinţe fundamentale şi orientează procesul de învăţare.

Cursurile nu trebuie considerate, însă, un mod eficient de formare a unor deprinderi, de modificare a atitudinilor ori de încurajare a gândirii analitice. Forma de organizare a grupurilor mari tinde să perpetueze învăţarea pasivă. Studenţii primesc informaţii pe care, însă, nu prea au ocazia să le prelucreze sau să le evalueze critic.

Cum pot fi transformate cursurile în instrumente eficiente şi interactive ale procesului de învăţare? Prezentul articol va oferi câteva răspunsuri posibile şi vă va ajuta să predaţi cursuri mai bune, într-o manieră interactivă.

Găsiţi-vă coordonatele

Este important să aflaţi cât mai multe informaţii despre contextul lecţiei pe care urmează s-o predaţi - adică, unde anume se încadrează în cadrul cursului din care face parte.

Prin înţelegerea contextului, veţi reuşi să vă pregătiţi adecvat prezentarea, în ideea de a-i face pe studenţi să-şi aprofundeze cunoştinţele.

Ajutaţi-i pe studenţi să înveţe de la curs

Este important ca orice cadru didactic care-şi pregăteşte un curs să aibă în minte întrebarea "cum pot să-i fac pe studenţii mei să înveţe din clasă?" Există câteva tehnici diferite pe care le puteţi folosi pentru a-i ajuta studenţii din grupuri mari să înveţe.


Cum îi ajutaţi pe studenţi să înveţe

. Folosiţi exemple concrete pentru a ilustra principii abstracte

. Oferiţi prezentări tipărite ale diapozitivelor pe care le-aţi folosit în expunere, lăsând şi loc pentru note şi comentarii

. Oferiţi diagrame parţial completate şi liste pe care studenţii să le definitiveze în timpul sau după cursul dumneavoastră

. Lăsaţi pauze în timpul predării pentru a le oferi studenţilor ocazia de a-şi lua notiţe

. Verificaţi, prin întrebări şi mini-chestionare, în ce măsură a fost înţeles cursul


Planificarea cursului

Este important să faceţi diferenţa între cunoştinţele şi conceptele care sunt esenţiale (trebuie ştiute) şi cele care, deşi interesante, nu sunt indispensabile (e bine să fie cunoscute).


O lecţie în desfăşurare..

Este necesară definirea clară a scopului lecţiei ("ce sper să realizez prin acest curs?"), ceea ce va facilita alegerea metodelor de predare şi a structurii cursurilor. Aşa, de pildă, este de preferat ca, atunci când va urmări să prezinte cunoştinţe şi concepte noi, cursul să aibă o structură clasică.

Pe de altă parte, dacă scopul este de-a face cunoscute studenţilor diferite modalităţi de abordare a unei anumite probleme clinice, este mai potrivită o structură orientată pe acea chestiune, în cadrul căreia să fie prezentate şi discutate abordări alternative.


Ce trebuie să ştiţi pentru a pregăti un curs

. Cum se încadrează lecţia dumneavoastră în programa de curs

. În ce măsură studenţii cunosc tema predată - încercaţi să faceţi rost de-o copie a cursului

. Cum va fi evaluat cursul (şi lecţia dumneavoastră)

. Metodele de predare cu care sunt familiarizaţi studenţii


Profesorul adevărat nu se mai află undeva, sus, pe-un piedestal, de unde pompează cu forţa cunoştinţe în minţile unui auditoriu pasiv ... el este un student cu experienţă, dornic să-şi ajute confraţii mai tineri

William Osler (1849-1919)


Exemplu de plan de lecţie cu structură clasică

Alegerea materialului didactic

După ce v-aţi definitivat conţinutul lecţiei pe care intenţionaţi s-o susţineţi şi aţi încadrat-o într-o structură de lucru, urmează să vă gândiţi cum să vă expuneţi mesajul şi ce material didactic veţi folosi (diapozitive, folii pentru retroproiector, material tipărit, chestionare). Materialul va fi ales în funcţie de scopul, subiectul şi importanţa prelegerii


Alegerea tipului de material didactic

. Ce tip de material didactic este disponibil?

. Cu ce tip de material didactic sunteţi familiarizat? (Nu este întotdeauna bine să lucraţi cu materiale noi)

. Ce tip de material va ilustra cel mai bine conceptele şi temele pe care vreţi să le predaţi studenţilor?

. Ce tip de material îi va ajuta pe studenţi să interacţioneze cel mai bine cu dumneavoastră în timpul cursului?


Începerea cursului

În primele momente ale cursului este important ca studenţilor să li se ofere câteva informaţii orientative. Astfel, atât dumneavoastră cât şi studenţilor vă va fi mai uşor să vă familiarizaţi cu atmosfera de studiu dacă veţi face un scurt rezumat al lecţiei anterioare şi veţi enumera principalele teme şi obiective ale lecţiei. Dacă lucraţi cu un grup nou, poate c-ar fi bine să stabiliţi câteva reguli de bază - de exemplu, "închideţi telefoanele mobile" sau "puneţi întrebări oricând doriţi."

Încurajaţi studenţii să participe

Studenţii învaţă uşor "făcând", dar, în general, au tendinţa, uşor de înţeles, de-a privi cursurile ca pe o simplă modalitate de relaxare, de amuzament şi de "absorbire" a cunoştinţelor. Există, cu toate acestea, diferite metode prin care studenţii pot fi încurajaţi să participe activ la procesul de învăţare.

Atenţia studenţilor (şi capacitatea lor de memorare) sunt maxime la începutul şi la sfârşitul unei ore de curs. Puteţi stimula capacitatea de reţinere a auditorilor dacă veţi modifica formatul cursului pe parcursul expunerii. Este la fel de important ca, atunci când planificaţi un curs, să vă gândiţi la includerea unor activităţi şi exerciţii care să întrerupă monotonia prezentării.

Puneţi întrebări

Este necesar să adresaţi întrebări grupului în diferite etape ale cursului, pentru a verifica gradul de înţelegere a informaţiilor şi a iniţia discuţiile. Mulţi dintre profesori sunt descurajaţi de liniştea care se aşterne după ce pun o întrebare şi cad în capcana de-a da chiar ei răspunsul. Aşteptaţi să sosească răspunsurile. Aveţi răbdare până ce studenţii vor trece de la faza pasivă, de ascultare, la cea activă, de prelucrare a informaţiilor. Un sfat uşor de urmat este să număraţi încet, în minte, până la 10, după care este aproape sigur că veţi auzi măcar o întrebare.

Determinaţi-i pe studenţi să vă pună întrebări

O altă modalitate de a-i face pe studenţi să vă răspundă la întrebări este să-i puneţi să vă întrebe direct pe dumneavoastră. Sentimentele fireşti, de jenă şi chiar teamă, ale studenţilor pot fi depăşite dacă îi invitaţi să formuleze întrebări pe grupuri de câte doi sau trei, dintre care le alegeţi la întâmplare pe cele care urmează să vă pună întrebări. Când vi se pune o întrebare, e bine să o repetaţi cu voce tare, pentru a vă asigura că întregul grup i-a înţeles sensul. Dacă, înainte de-a vă spune punctul de vedere, îi veţi determina întâi pe alţi studenţi să răspundă la întrebările pe care le-aţi primit, puteţi stimula şi mai mult nivelul interacţiunii.


Exemplu de plan de lecţie cu o structură orientată pe problemă


Materiale oferite studenţilor

. Pot încuraja procesul de învăţare în măsura în care reuşesc să le stimuleze studenţilor atenţia şi capacitatea de gândire

. Trebuie să ofere o bază de pornire pentru înţelegerea unui subiect de către studenţi

. Trebuie să ofere un rezumat al subiectelor principale, evitând detalierea lor

. Pot fi folosite ca orientare pentru aprofundarea studiilor, prin includerea de exerciţii şi întrebări care să conţină indicaţii bibliografice


"Spune-mi şi voi uita. Arată-mi şi voi ţine minte.
Implică-mă şi voi înţelege".

Proverb chinezesc

Brainstorming: "stimularea gândirii"

Brainstorming este o tehnică de activare a capacităţii de înţelegere a studenţilor, pe care o putem folosi pentru a-i stimula să înţeleagă un subiect sau o temă. Vorbitorul provoacă răspunsurile la întrebările sau la problemele formulate de auditori şi le notează, fără nici un comentariu, pe o tablă sau o folie de retroproiector. După un scurt interval de timp, de obicei două sau trei minute, cel care ţine cursul revede împreună cu clasa lista de "răspunsuri". Răspunsurile pot fi folosite ca material de studiu pentru următoarea parte a cursului sau cu scopul de-a le oferi studenţilor o idee despre nivelul de înţelegere a noţiunilor predate, înainte de-a continua ora. Dacă veţi nota răspunsurile într-o manieră care le va face vizibile pentru oricine, le permiteţi studenţilor să înveţe unul de la celălalt.


Grafic care ilustrează efectul interacţiunii studenţilor asupra capacităţii 
lor de a reţine noţiunile audiate la curs. Adaptat după Bligh, 2000 (vezi caseta "Lecturi recomandate")

Grupurile active

Activitatea în grup încurajează, de asemenea, interacţiunea. Se realizează cu grupuri de doi până la cinci studenţi care se consultă în privinţa întrebărilor, temei sau exerciţiilor iniţiate de profesor. O asemenea activitate în grup este o modalitate utilă de a-i face pe studenţi să prelucreze şi să folosească o informaţie nouă pentru rezolvarea unei probleme. La sfârşitul sesiunii unui grup activ, profesorul poate fie să continue cursul, fie să verifice rezultatele exerciţiului, cerând unuia sau mai multor grupuri să-şi prezinte părerile. Ţineţi cont de faptul că, într-un amfiteatru, studenţii pot să stea în bănci şi să facă schimb de idei cu cei din spatele lor.

Mini-evaluările

Prin utilizarea mini-evaluărilor şi exerciţiilor în cadrul orelor de curs, studenţii sunt ajutaţi să-şi sesizeze singuri lacunele şi sunt încurajaţi să experimenteze lucrul cu materiale noi. Evaluările scurte pot fi folosite de profesor şi pentru a verifica cât de corect i-au fost percepute mesajele. E posibil ca studenţilor să li se ceară, spre exemplu, să completeze un chestionar succint, de tip grilă, sau să scrie o lucrare "fulger". Momentul în care trebuie completate chestionarele şi exerciţiile este ales în funcţie de cerinţe. Este preferabil ca verificarea cunoştinţelor anterioare să se facă la începutul cursului, iar aprecierea gradului de asimilare a lecţiei, la finalul cursului.

Cum să vă încheiaţi prelegerea

La sfârşitul orei de curs este important să rezumaţi aspectele cheie şi să le recomandaţi studenţilor lecturi suplimentare. Puteţi să expuneţi elementele importante pe diapozitive ori la retroproiector, sau să le notaţi pe o coală de hârtie pe care să o multiplicaţi şi s-o oferiţi fiecărui student. Este stimulată aprofundarea unui subiect dacă studenţilor li se dau teme sau exerciţii care-i vor determina să caute răspunsurile şi în afara notiţelor. Finalul cursului este un moment propice întrebărilor. Studenţii s-ar putea să considere că lucrarea "fulger" îi ajută să identifice concepte şi impresii care se impun a fi clarificate.

Evaluaţi-vă cursul

Practica perfecţionează activitatea oamenilor, dar procesul de formare a unui cadru universitar este stimulat considerabil dacă se acordă atenţia cuvenită evaluării nivelului de performanţă. Evaluarea implică răspunsul la întrebări de tipul "cum m-am descurcat ?" sau "ce-au reţinut studenţii ?"

Un curs poate fi evaluat în moduri diferite. Dacă studenţii vor fi folosiţi ca o sursă de feedback, sunt utile următoarele metode:

. Întrebaţi-i pe câţiva studenţi dacă pot să-şi citească notiţele - un asemenea exerciţiu oferă o imagine a stadiului la care au ajuns studenţii în ceea ce priveşte însuşirea cunoştinţelor şi gradul de înţelegere a noţiunilor predate

. Solicitaţi feedbackul verbal de la câţiva studenţi

. Rugaţi-i pe studenţi să completeze un test de un minut

. Cereţi-le studenţilor să completeze un chestionar de evaluare.


Exemplu de lucrare de un minut


Exemplu de evaluare axată pe curs. Adaptată din Brown şi colab, 2001 (vezi "Lecturi recomandate")


Exemplu de evaluare axată pe curs. Adaptată dupa Brown et al, 2001 (vezi "Lecturi recomandate")

Dacă vreţi să vă evaluaţi stilul de predare şi calitatea expunerii, un feedback important vă pot oferi colegii:

. Rugaţi un coleg să urmărească o parte din cursul dumneavoastră sau chiar întregul curs şi să vă comunice părerea. Este important să-i spuneţi ce aspecte aţi dori să fie evaluate - de exemplu, claritatea, discursul logic, eficienţa materialelor didactice folosite

. Înregistraţi pe video lecţia, pentru a o urmări mai târziu, şi aranjaţi o vizionare ulterioară, împreună cu un coleg.

Cursurile continuă să reprezinte o metodă de predare aplicată frecvent în cadrul studiilor medicale universitare şi postuniversitare. Popularitatea lor constantă se datorează faptului că reprezintă un mod efectiv şi eficient de a preda concepte şi cunoştinţe noi. Prezentul articol a subliniat importanţa planificării judicioase a expunerii şi folosirea unei metode interactive care să asigure eficienţa procesului de învăţare.


Lecturi suplimentare

. Newble DI, Cannon R. A handbook for medical teachers. 4th ed. Dordrecht, Netherlands: Kluwer Academic, 2001.

. Gibbs G, Habeshaw T. Preparing to teach. Bristol: Technical and Educational Services, 1989.

. Bligh DA. What's the use of lectures? San Francisco: Jossey­Bass, 2000.

. Brown G, Manogue M. AMEE medical education guide No 22: refreshing lecturing: a guide for lecturers. Medical Teacher 2001;23:231­44.


ABC-ul învăţării şi predării în medicină este editat de Peter Cantillon, conferenţiar la catedra de informatică medicală şi educare medicală din cadrul National University of Ireland, Galway, Republica Irlanda; Linda Hutchinson, director pe probleme de educaţie şi dezvoltare a forţei de muncă, medic pediatru, University Hospital Lewisham, şi Diana F Wood, decan adjunct pentru probleme de educaţie, medic endocrinolog, Barts and the London, Queen Mary's School of Medicine and Dentistry, Queen Mary, University of London. Serialul tematic va face subiectul unei cărţi, care va fi publicată în a doua parte a acestei primăveri.

Peter Cantillon

BMJ 2003; 326: 437-40

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Cristian Cojocaru
Autor: