US Task Force recomandă screeningul depresiei

US Preventive Services Task Force (Grupul Operativ de Servicii Preventive al SUA), un comitet independent de experţi care consiliază guvernul federal în domeniul îngrijirii sănătăţii, le recomanda medicilor să efectueze un screening de rutină pentru depistarea depresiei la toţi pacienţii adulţi.

Este o actualizare a re-comandărilor sale din 1996, care conţineau date insuficiente pentru a susţine sau a exclude screeniningul de rutină. Comitetul încă nu deţine date concludente, pe baza cărora să evalueze oportunitatea recomandării screeningului pentru identificarea depresiei la copii şi adolescenţi, în ciu-da faptului că prevalenţa afecţiunii este de până la 2% la copii şi 4,5% la adolescenţi. Serviciul de supra-veghere afirmă că clinicienii trebuie să adopte în continuare o atitudine pre-caută pentru a descoperi semnele de depresie la copii şi adolescenţi.

Serviciul a publicat datele pe baza cărora şi-a fondat recomandările atât pe propriul website, cât şi în Annals of Internal Medicine (2002;136: 765-76).

Experţii au observat că depresia este, adesea, trecută cu vederea sau tratată insuficient şi contribuie semnificativ la costurile îngrijirilor de sănătate. Anual, în SUA, depresia se instalează la peste 19 milioane de adulţi.

În ciuda prevalenţei afecţiunii, studiile arată că furnizorii de servicii de îngrijire primară a sănătăţii nu reuşesc să diagnosticheze 30-50% dintre cazuri.

Pornind de la datele statistice, comitetul de experţi a încercat să stabilească dacă este sau nu justificată efectuarea curentă, sistematică a screeningului depresiei la adulţi şi dacă este eficient tratamentul ei în cadrul îngrijirilor primare.

Ei au mai încercat să estimeze în ce măsură screeningul complet, supravegherea şi metodele de tratament pentru depresie ar putea fi mai eficiente decât îngrijirea curentă în ceea ce priveşte identificarea şi tratarea pacienţilor cu depresie. Serviciul de supraveghere îşi bazează recomandările pe o documentare realizată în bazele de date Medline şi Cochrane.

Cercetările efectuate pe Medline au inclus datele din 1966 până în 2001. Pentru analiză au fost selectate 14 studii statistice care au examinat efectul screeningului asupra identificării şi tratamentului acestei afecţiuni, precum şi rezultatele îngrijirilor.

Studiile au fost efectua-te în cadrul serviciului de îngrijiri primare. Şapte dintre studii au arătat că, faţă de îngrijirile obişnuite, screeningul depresiei creşte rata de diagnostic a bolii cu un factor între 2 şi 3. Toate cele trei studii care au inclus un screening şi un tratament integrat au evidenţiat superioritatea intervenţiilor faţă de îngrijirile obişnuite.

Studiile analizate au avut metode de screening diferite, care au inclus întrebări diverse.

Comitetul a constatat că adresarea a două întrebări ţintite a avut o eficienţă similară cu cea a altor teste. Întrebările au fost: "În ultimele două săptămâni, v-aţi simţit rău, deprimat sau descurajat?" şi "În ultimele două săptămâni, aţi simţit o lipsă de interes sau de plăcere faţă de ceea ce faceţi?" Dacă pacientul răspundea "da" la oricare dintre cele două întrebări, era justificată continuarea investigării.

Dr André Tylee, un membru al comitetului de supraveghere al campaniei UK Defeat Depression (Apărarea împotriva Depresiei), a afirmat că nu crede că directivele sunt valabile în Marea Britanie datorită diferenţelor dintre sistemele sanitare.

Recomandările pot fi accesate la www.ahcpr.gov/clinic/uspstfix.htm

US task force reccommends screening for depression
BMJ 2002;324:1293

Rate this article: 
Average: 5 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr. Cristian Cojocaru
Autor: