Terorismul nuclear

Trei membri ai International Physicians for Prevention of Nuclear War and Phisicians for Social Responsibility (Organizatia Internationala a Medicilor pentru Prevenirea Razboiului Nuclear si a Medicilor pentru Responsabilitate Sociala) discuta amenintarea terorismului nuclear si conchid ca singurul mod eficient de a rezolva problema este abolirea armelor nucleare

Atacul asupra World Trade Center din New York a aratat clar ca exista terorisi ce doresc sa produca victime in rindul civililor la o scara care ar egala efectele exercitate de o arma de distrugere in masa. In prezentul articol avem in vedere forma pe care terorismul nuclear ar putea-o lua si estimam pierderile ce ar aparea daca o bomba nucleara de marimea celei aruncate peste Hiroshima ar fi detonata intr-o mare zona urbana. Pierderile enorme la care ne-am astepta dupa un asemenea atac reprezinta argumente ce pledeaza sustinut in favoarea adoptarii unei strategii de preventie primara.

Centralele nucleare si bombele murdare

Terorismul nuclear poate lua forme diferite. Un atac asupra unei centrale nucleare sau asupra altei instalatii nucleare ar putea conduce la eliberari masive de material radioactiv.

Idei principale

Dupa evenimentele din 11 septembrie 2001, terorismul nuclear a fost perceput ca o amenintare reala

Terorismul nuclear poate lua forme diferite, de la atacuri asupra centralelor nucleare si reactoarelor pina la detonarea unei bombe nucleare intr-o zona urbana

Comunitatea internationala trebuie sa-si intensifice neintirziat eforturile pentru securizarea depozitelor de arme si materiale nucleare existente, in special in Rusia, Pakistan si India

Eliminarea armelor nucleare ar trebui sa fie o prioritate pe ordinea de zi a sanatatii publice globale

In ciuda declaratiilor facute, initial, de US Nuclear Regulatory Commission, potrivit carora centralele nucleare civile ar putea rezista prabusirii unui avion asupra lor, se pare ca centralele sunt foarte vulnerabile. In 1982, un studiu efectuat in cadrul Laboratorului National Argonne al Departamentului pentru Energie al SUA a constatat ca, daca un avion cu reactie s-ar fi prabusit intr-un reactor nuclear si, dupa impact, s-ar fi aprins numai 1% din combustibilul lui, explozia rezultata ar fi putut compromite integritatea cladirii, cu posibila eliberare de material radioactiv.1 Imediat dupa 11 septembrie, David Kyd, purtator de cuvint al Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, a confirmat acest punct de vedere, afirmind: sReactoarelet sunt construite sa reziste la impactul cu un aparat de zbor, dar nu cu un avion de pasageri mare, plin cu combustibil... Acestea sunt tinte vulnerabile, iar consecintele unei lovituri directe ar putea fi catastrofale (Moneyline, CNN, 18 sep 2001).

Pe linga reactoare, centralele nucleare adapostesc cantitati enorme de materiale radioactive, in bazine de combustibil uzat. In medie, bazinele de combustibil uzat contin de cinci ori mai mult material radioactiv decit centrul reactorului si sunt adapostite in cladiri din tabla ondulata simpla, fiind chiar mai vulnerabile decit cladirile ce adapostesc reactorul.2 Vulnerabilitatea centralelor nucleare este subliniata de rapoartele care arata ca 47% dintre centralele nucleare americane nu au reusit sa respinga atacurile teroriste simulate, dirijate de Nuclear Regulatory Commission, in timpul anilor 90.3 Consecintele unui atac asupra unui reactor ori a unui bazin de combustibil uzat ar egala sau depasi efectele dezastrului de la Cernobil, din 1986, care a condus la 30 de morti subite prin boala de iradiere, la un exces de cel putin 1 800 de cazuri de cancer tiroidian la copii, la evacuarea a 100 000 de persoane si la contaminarea radioactiva a unor zone de pamint extinse, aflate in tari diferite (figura).4

De asemenea, teroristii ar putea ataca un oras cu o bomba murdara, in care materialul radioactiv ar fi dispersat de explozivi conventionali. Nuclear Regulatory Commission a estimat ca un asemenea atac ar produce peste 2 000 de decese imediate si pe termen lung, si bilioane de dolari pentru avarii de proprietati daca un butoi continand tije de combustibil uzat ar fi dispersat in Manhattan, la amiaza.5

Cosmarul extrem ramine un atac ce ar implica o explozie nucleara intr-o zona urbana foarte populata. Teroristii ar putea realiza acest lucru prin dobindirea unei arme nucleare intacte sau prin obtinerea de uraniu ori plutoniu inalt imbogatite si construirea unei bombe.

Amenintarea terorismului nuclear

Exista informatii certe care atesta ca unele grupuri teroriste au incercat sa obtina materiale nucleare, in special din enormele depozite de materiale din fosta Uniune Sovietica. In decembrie 1994, politia ceha a capturat 4 kg de uraniu imbogatit. In cursul aceluiasi an, politia germana a capturat peste 400 g de plutoniu.6 In octombrie 2001, politia turca a arestat doi barbati ce aveau 1,16 kg de uraniu militar.7 Tot in octombrie 2001, Ministerul Rus al Apararii a semnalat doua incidente recente, cind grupuri teroriste au incercat sa patrunda in depozitele nucleare rusesti, dar au fost respinse.8 Din 1993, Agentia Internationala pentru Energie Atomica a consemnat 175 de cazuri de trafic nuclear, 18 implicind uraniu imbogatit sau plutoniu.9 Mai alarmante sunt rapoartele despre lipsa, din arsenalul rusesc, de armament nuclear usor. In 1996, generalul rus Alexander Lebed a pretins ca 40 dintre asa-numitele arme geamantan nu puteau fi gasite. Ulterior el a retractat declaratia, dar intr-o maniera care a nelinistit multi experti.8


Pripyat, un oras cu 48 000 de locuitori, inainte de dezastrul de la Cernobil, ramine pustiu dupa 16 ani,
 oferind un avertisment clar despre vulnerabilitatea centralelor nucleare si impactul potential al unai atac terorist nuclear

Chiar inainte de atacul asupra World Trade Center, amenintarea terorismului nuclear a fost recunoscuta de Departamentul pentru Energie al Statelor Unite, care a avertizat: In zilele noastre, cea mai urgenta amenintare la adresa securitatii nationale a SUA este pericolul ca armele de distrugere in masa ori materialele folosite pentru arme in Rusia ar putea fi furate si vindute teroristilor sau statelor ostile si folosite impotriva trupelor americane din strainatate ori impotriva cetatenilor de pe teritoriul SUA..10

Eforturile retelei al-Quaeda de a obtine arme nucleare sau arsenal nuclear sunt deosebit de ingrijoratoare.

Agentii al-Quaeda au incercat sa cumpere uraniu din Africa de Sud si au facut calatorii repetate spre trei state din Asia Centrala pentru a incerca sa cumpere arsenal nuclear ori arme nucleare complete.9 Sultanul Bashiruddin Mahmood, o personalitate pakistaneza in materie de inginerie nucleara, a facut vizite repetate la fortareata talibana Kandahar, intre 1998 si 2001, fapt ce a obligat guvenul pakistanez sa recurga la arestul la domiciliu atit pentru savant, cit si pentru alti doi colegi de breasla.11 Mai recent au existat rapoarte speculative ce sustineau ca al-Quaeda a cumparat 20 de arme geamantan rusesti, prin surse cecene, pentru o suma de 30 de milioane $ plus doua tone de opiu.11 In plus, expertii nucleari rusi au provocat ingrijorare, sustinind ca teroristii ar putea sa cistige controlul asupra unei rachete nucleare si sa initieze un atac impotriva SUA folosind rachete nucleare strategice (B Blair, observatii facute la National Press Club, 14 Nov 2001).  

Prevenirea proliferarii nucleare

Tratatul de Neproliferare ramine temelia eforturilor pentru prevenirea raspindirii armelor nucleare. Eficienta lui este subminata substantial, insa, de refuzul statelor cu arsenal nuclear de a-si indeplini obligatiile conform articolului VI de a lua masuri de eliminare completa a armelor nucleare. In mod similar, Tratatul de Interzicere a Experientelor Nucleare ar putea juca un rol important in prevenirea achizitionarii de arme nucleare de catre alte state, dar refuzul SUA si al altor citeva tari - care detin, sau pot produce, arme nucleare - de a ratifica tratatul impiedica aplicarea sa. Informatii suplimentare sunt disponibile pe website Physicians for Social Responsibility (www.psr.org) si International Physicians for the Prevention of Nuclear War (www.ippnw.org).

Impactul potential al unui atac nuclear major

Folosind programul computerizat CATS (Consequences Assessment Tool Set), creat de US Federal Emergency Management Agency si Defense Threat Reduction Agency, am calculat pierderile estimate dupa o explozie nucleara de 12,5 kilotone, la nivelul pamintului, in New York City. Am amplasat explozia in zona portului pentru a ilustra ingrijorarea specialistilor ca cel mai simplu mod prin care un dispozitiv nuclear ar intra intr-un oras american prin contrabanda ar fi intr-un container de transport comercial. Suflul si efectele termice ale unei astfel de explozii ar omori pe loc 52 000 de persoane, iar radiatia directa ar provoca 44 000 de cazuri de boala de iradiere, dintre care 10 000 ar fi fatale. Emanatiile radioactive ar ucide alte 200 000 de persoane si ar produce citeva sute de mii de noi cazuri de boala de iradiere.12

In urma unui astfel de atac, capacitatea de a ajuta supravietuitorii ar fi foarte limitata. Aproximativ 1 000 de paturi de spital ar fi distruse de suflul exploziei si alte 8 700 s-ar afla in arii cu expunere la radiatii suficient de ridicate pentru a provoca boala de iradiere.12 Restul dotarilor medicale locale neafectate ar deveni rapid supraaglomerate si, chiar cu pregatiri anterioare, ajutorul extern ar fi intirziat. Dupa cutremurul din 1995, din Kobe, Japonia, soldat cu 6 500 de morti si 34 900 de raniti, ajutorul medical extern a sosit cu intirzieri mari,13 iar dezastrul nu a avut decit citiva dintre factorii care ar agrava urmarile unui atac nuclear cu o arie de contaminare extinsa.

Securitate si preventie

Trebuie aplicate in continuare masurile de securitate pentru prevenirea atacurilor nucleare, dar nu ne putem baza pe eforturile de a-i impiedica pe teroristi sa detoneze dispozitivele nucleare. Eforturile trebuie indreptate, in primul rind, spre prevenirea obtinerii de arme nucleare. Marele arsenal rusesc contine zeci de mii de focoase tactice nucleare si 603 tone metrice de arsenal nuclear, depozitat in 53 de locuri diferite.14 In prezent, in SUA se cheltuiesc, anual, peste 900 de milioane $ pentru securizarea depozitelor de materiale nucleare,15 ceea ce reprezinta mai putin de a saptea parte din suma cheltuita in fiecare an pentru dezvoltarea sistemului national de aparare cu rachete. SUA si alte tari vestice trebuie sa-si intensifice rapid eforturile de ajutorare a guvernului rus pentru asigurarea securitatii armelor si materialelor nucleare.

Va trebui sa se acorde un plus de atentie pericolelor induse de noile arsenale nucleare, obtinute de India si Pakistan, si de posibilul pericol al unei viitoare proliferari nucleare. Se impune sustinerea viguroasa a Tratatului de Neproliferare si aplicarea prevederilor Tratatului de Interzicere a Experientelor Nucleare (Comprehensive Test Ban Treaty) (vezi caseta).

Concluzii

Atita timp cit exista depozite de arme nucleare in lume, persista si posibilitatea terorismului nuclear. In cele din urma, singurul mod de a elimina pericolul este distrugerea armelor si stabilirea unui control international strict al tuturor materiilor prime care ar putea fi folosite pentru fabricarea de noi arme. In comunitatea medicala internationala, multe asociatii medicale s-au alaturat organizatiilor Physicians for Social Responsibility in SUA si International Physicians for the Prevention of Nuclear War in cererea pentru abolirea armelor nucleare.16 Atingerea unei asemenea tinte trebuie sa fie printre cele mai urgente prioritati de sanatate publica.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Nuclear terrorism
BMJ 2002;324:356-9

Cooley Dickinson Hospital, 30 Locust Street, Northampton, MA 010061-5001, USA
Ira Helfand chief, emergency medicine section
Beth Israel Deaconess Medical Center, Harvard Medical School, Boston, MA USA
Lachlan Forrow associate professor of medicine
Center for Global Security and Health, Physicians for Social Responsibility, Washington, DC 20009, USA
Jaya Tiwari research director
Correspondence to: Ira Helfand ihelfand@igc.org

Bibliografie


1 Details of nuclear power left open. Guardian 24 Oct 2001 (www.guardian.co.uk/uslatest/story/0,1282,-1260475,00.html).

2 Tiwari J. Vulnerability of US nuclear power plants to terrorist attack and internal sabotage. Washington, DC: PSR Center for Global Security and Health, 2001.

3 Orrick DN. Differing professional opinion. Washington, DC: Nuclear Regulatory Commission, 1999.

4 Muirhead CR. Cancer after nuclear incidents. Occup Environ Med 2001; 58: 482.

5 Finley NC, Aldrich DC, Daniel SL, Ericson DM, Henning-Sachs C, Kaestner PC, et al. Transportation of radionuclides in urban environs: draft environmental assessment (SAND79-0369, NUREG/CR-0743). Albuquerque, NM: Sandia National Laboratories, 1980.

6 Allison GT, Cote Jr OR, Falkenwrath RA, Miller SE. Avoiding nuclear anarchy. Cambridge, MA: Center for Science and International Affairs, Harvard University, 1996.

7 Turkish police detain suspects selling uranium. Reuters 6 Nov 2001.

8 Allison GT. Could worse be yet to come? Economist 1 Nov 2001.

9 International Atomic Energy Agency. Calculating the new global nuclear terrorism threat spress releaset. 1 Nov 2001. www.iaea.org/worldatom/ Press/P_release/2001/nt_pressrelease.shtml (accessed 15 Jan 2002).

10 US Department of Energy. Task force report: a report card on the Department of Energyys non-proliferation programs with Russia. Washington, DC: DOE, 2001.

11 Kluger J. Osamaas nuclear quest. Time 12 Nov 2001:38-40.

12 Helfand I, Furrow L, Tiwari J. Projected casualties from a terrorist nuclear explosion in a large urban area. Clinmed/20022010001 (11 Jan 2002). http://clinmed.netprints.org/cgi/content/full/2002010001v1

13 Tanaka K. The Kobe earthquake: the system response: a disaster report from Japan. Eur J Emergency Med 1996; 3: 263-269.

14 US Department of Energy. Material protection, control and accounting program, strategic plan. Washington, DC: DOE, 2001.

15 Tiwari J. The cooperative threat reduction program: essential for U.S. and global security. Washington, DC: PSR Center for Global Security and Health, 2001.

16 Forrow L, Sidel VW. Medicine and nuclear war: from Hiroshima to mutual assured destruction to Abolition 2000. JAMA 1998; 280: 456-461.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Raluca Mihaescu
Autor: