Implicatiile psihologice ale armelor chimice si biologice

Scopul declarat al armelor chimice si biologice este sa puna in pericol viata oamenilor. Cu toate acestea, agentii biologici nu sunt eficienti ca arme militare, iar armele chimice au utilizari limitate.

Probabil ca, din acest motiv, fortele armate au fost, în general, de acord cu tratatele internationale de limitare a armelor cu efect imprevizibil si se simt capabile sa-si desfasoare razboaiele fara ele. În schimb, armele chimice si cele biologice sunt chintesenta armelor de raspândire a terorii. In prezent, asocierea pe care o fac ziarele intre armele chimice si biologice si cuvântul teroare a devenit o obisnuinta, ceea ce confirma scopul distructiv al armelor respective, concretizat prin mijloace de natura psihologica - inducând sentimente de teama, panica si nesiguranta în viata de zi cu zi.1,2 Efectele vor îmbraca doua forme: una acuta si alta pe termen lung. E normal sa ne asteptam la manifestari de panica pe scara larga daca s-ar recurge la folosirea efectiva sau doar s-ar presupune utilizarea unor astfel de arme.

Cu toate acestea, nu stim daca panica s-ar materializa cu adevarat. Povestirile din mass-media ce ne parvin, în ultima vreme, din SUA, nu sunt deloc încurajatoare; trebuie, însa, sa ne reamintim învatamintele istoriei despre capacitatea civililor de a suporta si alte arme "ale terorii", cum ar fi bombardamentele aeriene. Se poate anticipa, totusi, o reactie psihologica, deoarece ea a început deja sa prinda contur: numele sau este maladia sociogenica a maselor. Pe 29 septembrie 2001, niste fumigene au indus o alarma bioterorista într-o scoala din Washington, ducând la internarea a 16 elevi si a unui profesor.3 Pe 3 octombrie, peste 1 000 de elevi din mai multe scoli din Manila, Filipine, au invadat clinicile locale, prezentând simptome banale de viroza: tuse, frisoane si stare febrila medie. Totul a fost o consecinta unor zvonuri raspândite prin serviciile de mesaje scurte care atribuiau simptomatologia unor atacuri bioteroriste.4 Pe 9 octombrie, un barbat a pulverizat o substanta necunoscuta într-o statie de metrou din Maryland; drept urmare, la 35 de persoane au aparut brusc simptome de greata, cefalee si disfagie. Analizele ulterioare au stabilit ca sticla continea detergent pentru geamuri.5

Exemplele referitoare la maladia sociogenica a maselor ne reamintesc riscul producerii unei amplificari necontrolate a raspunsurilor psihologice la amenintari cu arme chimice si biologice, sporindu-le, astfel, impactul. Un exemplu în acest sens îl constituie utilizarea curenta a specialistilor ce poarta uniforme de tip spatial pentru a evalua posibilitatea existentei unor atacuri teroriste. Un alt exemplu ni-l ofera initiativa guvernului Statelor Unite de a plasa detectori de identificare a agentilor chimici periculosi în reteaua de metrou din Washington DC. Este posibil ca asemenea alarme sa induca, de fapt, perturbari mai mari pentru sistemele de transport decât un atac propriu-zis, deoarece exista probabilitatea aparitei unor alarme false. În perioada razboiului din Golf au existat 4 500 de astfel de alarme, dintre care nici una nu se asociase unui atac confirmat.

Efectele sociale si psihologice, pe termen lung, ale unui episod de atac chimic sau biologic, real ori presupus, ar fi cel putin la fel de devastatoare ca si cele pe termen scurt.6 De exemplu, cu ocazia distrugerii depozitelor irakiene de armamente, la sfârsitul razboiului din Golf, nu a fost confirmat un impact fizic sever al descarcarii accidentale a agentului neurotoxic sarin, dar consecintele psihologice, sociale si politice au fost substantiale si continua si în prezent.7 Chiar daca efectele pe termen scurt ale unui atac cu arme chimice sau biologice se dovedesc mai atenuate decât scenariile apocaliptice oferite cu larghete de mass-media, tulburarile pe termen lung pot fi mai grave decât se anticipeaza. Experienta oferita de alte incidente în care au fost implicate contaminari toxice confirmate sau presupuse sugereaza ca urmarile s-ar putea grupa în patru preocupari majore pentru sanatate: leziuni si afectiuni cronice induse direct de agentul toxic; preocupari referitoare la afectarea reproducerii; efecte psihologice si cresterea solicitarilor pentru simptome fizice.8-10 Numarul de persoane ce acuza simptome de depresie, spaima si anxietate poate ramâne crescut mult timp, exacerbând tulburarile psihiatrice preexistente si sporind, astfel, riscul de instalare a maladiei sociogenice de masa.11,12 Actualele incertitudini privitoare la efectele cronice asupra sanatatii pe care le are expunerea la niveluri scazute de agenti toxici va accentua anxietatea în rândul comunitatilor afectate.13 Oficialitatile sanitare nu pot oferi asigurari categorice ca expunerea scurta sau asimptomatica la agentii toxici nu va avea nici o consecinta, rezultând, astfel, frustrare si o crestere a neîncrederii în expertii medicali si in oficialitatile guvernamentale, lipsind institutiile statului de gradul de încredere necesar reabilitarii situatiei. În ultimul rând, ipotezele neconfirmate sau controversate cu referire la efectele expunerii la armele chimice si biologice vor deveni, probabil, capete de afis ale relatarilor stiintifice si în mass-media pentru urmatorii ani, asa cum s-a întâmplat în cazul altor incidente chimice si radiologice, în razboiul din Golf si sindromul balcanic.14,15

Psychological implications of chemical and biological weapons
Long term social and psychological effects may be worse than acute ones
BMJ 2001;323:878

Simon Wessely professor
Department of Psychological Medicine, Guy's King's and St Thomas' School of Medicine and the Institute of Psychiatry, London, SE5 8AF
(s.wessely@iop.kcl.ac.uk)
Kenneth Craig Hyams chief consultant,
Occupational and Environmental Strategic Healthcare Group Office of Public Health and Environmental Hazards, Department of Veterans Affairs, 810 Vermont Avenue NW,Washington DC 20420, USA
Robert Bartholomew researcher
Department of Sociology, James Cook University, Townsville 4811, Queensland, Australia

Bibliografie


1 Guillemin J. Anthrax: the investigation of a deadly outbreak. Berkeley, CA: University of California Press, 1999:245.

2 Renn O. Mental health, stress and risk perception: insights from psychological research. In: Health effects of large releases of radionucleotides. Chichester: Wiley. 1997. (CIBA foundation symposium 203.)

3 Durbin K, Vogt T. Fumes . Columbian 2001 Sept 29.

4 Villanueva RL, Payumo MC, Lema K. Flu scare sweeps schools. Business World (Philippines) 2001 Oct 3:12.

5 Lellman L. Suspicious incident forces subway's closing. Rutland Daily Herald 2001 Oct 10:3.

6 Hyams KC, Murphy F, Wessely S. Responding to a terrorist attack with chemical, biological, or nuclear materials: the indirect and long-termhealth effects may present the greatest challenge. J Health Politics Policy Law (in press).

7 Fulco C, Liverman C, Sox H, eds. Depleted uranium, sarin, pyridostigmine bromide, vaccines. Gulf War and health. Vol 1.Washington, DC: Institute of Medicine, 2000.

8 David AS, Wessely SC. The legend of Camelford: medical consequences of a water pollution accident. J Psychosom Res 1995;39:1-9.

9 Schwartz S, White P, Hughes R. Environmental threats, communities and hysteria. J Pub Health Pol 1985;6:58-77.

10 Nakajima T,Ohta S, Fukushima Y, Yanagisawa N. Sequelae of sarin toxicity at one and three years after exposure in Matsumoto, Japan. J Epidemiol 1999;9:337-43.

11 Birchard K. Does Iraq's depleted uranium pose a health risk? Lancet 1998;351:657.

12 Prince-Embury S, Rooney J. Psychological symptoms of residents in the aftermath of the Three Mile Island nuclear accident in the aftermath of technological disaster. J Social Psychol 1988;128:779-90.

13 Brown M, Brix K. Review of health consequences from high, intermediate, and low level exposure to organophosphorus nerve agents. J Applied Toxicology 1998, 18:393-408.

14 Collins D, Carvalho A. Chronic stress from the Goiania 137 Cs radiation accident. Behavioral Med 1993;18:149-57.

15 Neutra R. Epidemiology for and with a distrustful community. Environ Health Perspect 1985;62:393-7.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Irina Tanasescu
Autor: