PAGINA STUDENTILOR - Noi perspective in tratamentul si prevenirea aterosclerozei

Pentru majoritatea studentilor la medicina din România, bursele in strainatate au fost si continua sa reprezinte un mit aproape inaccesibil. Din fericire, situatia incepe sa se schimbe datorita aderarii organizatiilor studentesti locale si nationale la diferite programe de schimb studentesc international, care permit deplasarea unui numar tot mai mare de studenti români in strainatate in vederea efectuarii unor stagii clinice sau de cercetare in spitale si laboratoare de prestigiu din lume.

Un aspect pozitiv este tendinta de descentralizare a repartizarii burselor in favoarea autonomiei locale a ligilor studentesti din cadrul fiecarei facultati in parte, astfel incât studentii din provincie sa poata beneficia de aceste burse in aceeasi masura ca si colegii lor bucuresteni.

In toamna anului 2000 si in primavara lui 2001, prin bunavointa domnului Decan al Facultatii din Lund, Suedia, si cu sprijinul V.Tarus RoAgencies am beneficiat de un stagiu de cercetare in cadrul Laboratorului de Cercetari Cardiovasculare al Spitalului Universitar din Malmoe, Suedia (Cardiovascular Research Lab, Wallenberg Laboratory, Entrance 46, Floor 1, University Hospital MAS, Malmoe, Sweden). Sunt deosebit de bucuros ca am prilejul sa le impartasesc tuturor cititorilor BMJRo, si indeosebi studentilor la medicina, câteva aspecte legate de aceasta experienta unica.

A face parte dintr-un colectiv de cercetare cunoscut in intreaga lume prin lucrari de o deosebita valoare stiintifica, publicate in cele mai importante reviste de profil este o oportunitate extraordinara pentru un student, mai ales provenind dintr-o tara din Europa de Est. Este o experienta ce poate deschide orizonturi nebanuite pentru cineva care vine pentru prima data in contact cu lumea medicala si stiintifica dintr-o tara cu o asemenea dezvoltare cum este Suedia, unde anual se investesc milioane de dolari in cercetare. Sunt increzator ca astfel de ocazii se vor inmulti cu timpul si consider ca un asemenea stagiu este aproape obligatoriu pentru orice student la medicina, in primul rând pentru a intelege ce inseamna medicina si cercetarea in mileniul III, pentru a vedea cum se pun problemele legate de aceste domenii intr-o tara civilizata, pentru a intrezari directiile in care trebuie sa se indrepte medicina româneasca, in perspectiva atât de mult discutatei integrari europene.

Bursele au fost distribuite pe baza unui concurs de dosare, organizat la nivelul Ligii Studentilor din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie din Târgu-Mures. Punctajele s-au stabilit in functie de media obtinuta in timpul anilor de studiu anteriori, de participarea cu lucrari la diferite manifestari stiintifice de profil, de cunoasterea a cel putin o limba de circulatie internationala si de activitatea desfasurata de solicitant in cadrul Ligii Studentilor. Ulterior am primit o serie de oferte de proiecte de cercetare ale unor laboratoare care acceptau studenti straini, situate in Lund, Malmoe, Stockholm si Uppsala. Am ales trei dintre ele, care mi s-au parut mai interesante si care erau mai apropiate, ca tematica, de ceea ce stiam dinainte si de ceea ce mai lucrasem. Optiunile mele au fost comunicate organizatiei studentesti suedeze, care a realizat intermedierea intre mine si laboratoarele pe care le alesesem. In cele din urma, conducatorul Laboratorului de Cercetari Cardiovasculare din cadrul Spitalului Universitar din Malmoe, domnul profesor Jan Nilsson, Decanul Facultatii de Medicina din Lund a fost cel care a acceptat cererea mea de a lucra, pe o perioada de sase saptamâni, in colectivul pe care-l conduce. O mare importanta a avut-o ajutorul acordat de studentii suedezi, atât in ceea ce priveste legatura cu laboratorul, cât mai ales cazarea si acomodarea mea pe plan local.

Cea mai dificila parte a fost gasirea unor sponsori care sa ma ajute sa acopar cheltuielile aferente perioadei de stagiu si care s-au ridicat la suma minima de 1 200 USD. Din fericire, s-au gasit persoane binevoitoare care m-au ajutat sa-mi procur acesti bani, fara de care deplasarea nu ar fi fost posibila.

Pentru obtinerea vizei sunt necesare: Cardul de Acceptare, completat de partea suedeza; adeverinta de student; carnetul de student vizat la zi; taxa de viza si, cel mai important, angajamentul partii suedeze de a suporta cheltuielile aferente deplasarii sau, daca nu este cazul, dovada posesiei fondurilor necesare deplasarii, printr-un extras de cont bancar, care sa contina suma minima de 3 000 USD pentru o deplasare de 30 pâna la 45 de zile.

Peisajul citadin suedez are o aparenta monotona: cladiri perfect aliniate, lipsite de orice decoratiuni extrerioare inutile, parcuri parca desenate cu rigla si compasul, piste speciale pentru biciclete, cu marcaje de circulatie si semafoare, totul foarte ordonat si de o curatenie aproape de neimaginat, cu o atentie excesiva fata de fiecare detaliu. O mentiune speciala trebuie acordata, insa, capitalei, Stockholm, un oras minunat, care se distinge prin spectaculozitate fata de toate celelalte orase din Suedia, si caruia orice turist, indiferent cât de grabit ar fi, ar trebui sa-i acorde cel putin o zi in planificarea unui itinerariu suedez. De asemenea, cine ajunge in Malmoe nu trebuie sa rateze ocazia de a vedea cel mai recent si, cu siguranta, unul dintre cele mai spectaculoase poduri ale Europei, Oresundbron, care uneste Malmoe cu capitala Danemarcei, Copenhaga. O vizita de minimum o zi in Copenhaga (situata la o distanta de o jumatate de ora de mers cu trenul fata de Malmoe) este binevenita. Chiar daca nu este atât de spectaculoasa ca si Stockholm, capitala daneza are o frumusete aparte, oferind ochiului curios al turistului o sumedenie de turnulete, canale, fântâni, biserici, palate si parcuri parca anume create pentru a fi descoperite si admirate.

In ceea ce priveste oamenii, suedezii se remarca printr-o conduita personala si o politete deosebite, asociate, insa, cu raceala specifica nordicilor, pe care o admit cu naturalete. Totusi, oamenii sunt binevoitori si intelegatori, astfel incât integrarea mea in cadrul colectivului laboratorului a fost rapida si armonioasa. Relatiile interumane sunt extrem de cordiale, dar se limiteaza, in general, la ceea ce dicteaza regulile politetei, iar intimitatea personala este o notiune pe care se pune mare pret. Relatiile interumane, chiar si cele dintre localnici, nu vor putea atinge niciodata nivelul de apropiere caracteristic populatiilor latine, iar ospitalitatea româneasca este considerata excesiva si, din acest motiv, greu de inteles. Suedezii acorda fiecarui lucru o atentie si un timp proportionale cu importanta pe care le estimeaza; cuvântul de ordine este eficienta, iar excesele in orice directie sunt evitate si chiar blamate. Cu toate acestea, cele doua luni si jumatate petrecute in cadrul grupului suedez au fost, in cea mai mare parte a timpului, foarte placute, nelipsind momentele de relaxare, de distractie sau de socializare, alaturi de cele de munca intensa, uneori chiar istovitoare. In ceea ce priveste limba, in Malmoe se vorbesc, in afara de suedeza, peste 100 de limbi. Cu toate acestea, limba engleza ar putea fi declarata a doua limba oficiala in Suedia, fara a gresi prea mult, intrucât 80% din populatia citadina in vârsta de sub 30 de ani o vorbeste aproape la perfectie. In invatamânt, cercetare, medicina si nu numai, limba suedeza a fost aproape in totalitate inlocuita cu engleza. Marea majoritate a manualelor de medicina, toate articolele, revistele stiintifice si tezele de doctorat sunt redactate in engleza.

Grupul din care am facut parte, desi cu o medie de vârsta extrem de scazuta, situata putin peste 30 de ani, si-a dobândit, de-a lungul timpului, o binemeritata reputatie in lumea stiintifica internationala, datorita unor lucrari de mare valoare, publicate in cele mai importante reviste din intreaga lume. Structura este piramidala. Laboratorul este condus de profesorul Nilsson, cercetator cu o experienta extrem de vasta si cu o bogata activitate, recent numit decan al prestigioasei Facultati de Medicina din Lund, al carui rol principal este de a superviza si indruma toate proiectele in curs de desfasurare. Fiecare proiect este condus, independent sau in colaborare, de catre cercetatori cu doctorat in specialitate, asa-numitii "Postdocs" (Dr. Gunilla Nordin Frederikson, Dr. Stefan Jovinge) care, la rândul lor, indruma câte un doctorand, student sau laborant, ce-i ajuta la realizarea proiectului respectiv. Un proiect se desfasoara pe parcursul unui interval de unu-doi ani si este finalizat printr-un articol care se trimite spre publicare celor mai prestigioase reviste de specialitate. Finantarea proiectelor si a laboratorului, in general, se realizeaza prin granturi de cercetare, fonduri obtinute de la diferite fundatii cu scop de sprijinire a cercetarii stiintifice, de la statul suedez sau de la universitatea din Lund, de care apartine laboratorul. Marea majoritate a proiectelor sunt conduse in colaborare cu alte colective de cercetare din Europa, indeosebi din S.U.A., atât in ceea ce priveste elaborarea directiilor de crcetare, cât si distribuirea sarcinilor legate de realizarea efectiva a proiectelor.

Pentru integrarea temporara in proiectele de cercetare se pretind doar cunostinte fundamentale de biochimie si de biologie celulara si moleculara. Foarte mult conteaza, insa, dorinta de a acumula si a asimila noi cunostinte, precum si capacitatea de munca sustinuta. As putea spune ca, in momentul in care am inceput activitatea acolo, tehnicile de laborator si cunostintele teoretice necesare imi erau straine in proportie de 90%. Din fericire, insa, totul este foarte bine structurat si explicat si intotdeauna exista cineva dispus sa-ti explice in detaliu orice neclaritate. Pentru mine, acea persoana a fost superviserul meu, Mikko Ares, conducatorul proiectului la care am lucrat, caruia ii sunt recunoscator pentru rabdarea si seriozitatea cu care mi-a fost alaturi ori de câte ori am avut nevoie si caruia ii datorez bogatul bagaj de cunostinte acumulat intr-un timp atât de scurt.

Intreaga activitate a laboratorului este axata pe studiul procesului aterosclerotic, de la geneza la complicatii. Studiile sunt extrem de complexe, oprindu-se asupra activitatii fiecarei categorii celulare implicate in proces; este vorba, cu precadere, de celulele endoteliale, de monocite, macrofage, celulele musculare netede si limfocitele T, in interactiune cu lipide, lipoproteine, citokine, factori de transcriptie genica. O mare atentie este acordata interactiunilor dintre celule si lipoproteinelor plasmatice, modalitatilor de transformare a lor in mediul intracelular si influentelor pe care le exercita indeosebi in ceea ce priveste inductibilitatea expresiei diferitelor gene, in special a celor responsabile de sinteza factorilor de crestere, a citokinelor inflamatorii si a receptorilor de suprafata. Se mai studiaza factorii ce actioneaza asupra matricei intercelulare, care induc formarea capsulei fibroase a placii de aterom sau, dimpotriva, cei care produc solutii de continuitate in structura placii, permitând formarea de trombi, cu ocluzie si/sau embolie consecutiva. Studiile respective se efectueaza atât in vitro, pe culturi celulare, cât si in vivo, pe animale de laborator, folosind cele mai noi tehnici de analiza, cum sunt, de pilda, HPTLC (High Performance Thin Layer Chromatography - Cromatografie in Strat Subtire de Inalta Performanta), ELISA, Northern Blotting, Western Blotting, marcarea cu izotopi radioactivi, procedeele modernizate de spectrofotometrie, electroforeza, toate aflate intr-un continuu proces de perfectionare si adaptare la necesitatile fiecarui experiment in parte.

Proiectul la care am participat activ viza investigarea influentei lipidelor inglobate in structura lipoproteinelor asupra expresiei unor citokine inflamatorii, in celulele participante la procesul aterosclerotic. Citokinele au o importanta deosebita, având in vedere faptul ca noua conceptie asupra fenomenului aterosclerotic sustine ca acesta nu este atât un fenomen degenerativ, cum era considerat pâna nu demult, ci un fenomen inflamator activ. Inflamatia este considerata a fi factorul hotarâtor in geneza placii de aterom, precum si in fenomenele care duc la ruptura ei, cu complicatiile aferente, ce pun in pericol viata pacientului. Stimulii proinflamatori, de tipul lipopolizaharidelor, au proprietatea de a induce secretia de citokine inflamatorii in macrofagele umane. Studiile noastre au aratat ca lipoproteinele, indeosebi VLDL, potenteaza de pâna la trei ori expresia citokinei inflamatorii TNF, indusa de lipopolizaharide in culturile de macrofage umane in vitro. Aceasta observatie experimentala este deosebit de utila in practica, intrucât TNF este unul dintre principalii factori implicati in ruptura placii aterosclerotice. Se presupune ca efectul VLDL, de potentare a procesului inflamator, se datoreaza continutului sau foarte bogat in trigliceride, care elibereaza, prin hidroliza, mari cantitati de acizi grasi. Acestia pot fi folositi de catre celule atât ca substrat energetic, cât si ca "materie prima" pentru producerea de leukotriene si prostaglandine, sub actiunea lipooxigenazei si ciclooxigenazei. Studiile efectuate, prin analiza nivelului de ARN mesager, raspunzator pentru sinteza TNF, sugereaza faptul ca actiunea VLDL se exercita, foarte probabil, preponderent la nivel transcriptional sau pretranscriptional. De mare importanta pentru viitor va fi determinarea cu exactitate a nivelului la care VLDL isi exercita actiunea, prin studierea factorilor de transcriptie, a proteinkinazelor, a prostaglandinelor si leukotrienelor, a rolului acizilor grasi ca substrat energetic. In concluzie, desi au o pondere mai mica decât LDL sau IDL in procesul de aterogeneza, VLDL dovedesc o capacitate marcata de potentare a proceselor inflamatorii ce genereaza ruptura placilor de aterom. Dupa cum se stie, placile aterosclerotice produc foarte rar ocluzii, datorita dimensiunilor lor. Majoritatea covârsitoare a complicatiilor ocluzive ale acestora se datoreaza rupturii de placa, cu tromboza si embolie consecutiva.

Alte proiecte de cercetare ale Laboratorului de Cercetari Cardiovasculare din Malmoe sunt focalizate asupra proprietatilor receptorilor aflati la suprafata celulelor participante la procesul de aterogeneza, cu rol in adeziunea celulara, ICAM (Intercellular Adhesion Molecule) si VCAM (Vascular Cell Adhesion Molecule), sau a celor raspunzatori de interactiunea cu lipoproteinele. Se incearca clarificarea structurii acestor receptori in vederea elaborarii unor vaccinuri cu rol de blocare a situsurilor de legare, cu scopul de a impiedica sau diminua interactiunile celulare, obiectivul final fiind suprimarea procesului inflamator la nivelul placii de aterom.

Pentru a rezuma afirmatiile anterioare, daca aceste proiecte si altele asemanatoare, care sunt in curs de desfasurare in intreaga lume, vor fi incununate de succes, atunci, pe lânga clasicele scheme terapeutice de scadere a nivelului lipidelor ori colesterolului plasmatic total, prevenirea sau tratamentul procesului aterosclerotic va avea in vedere si alte tratamente, mult mai eficiente, care vor actiona la nivel nuclear, prin inhibitia transcrierii anumitor gene implicate in declansarea si intretinerea proceselor inflamatorii din ateroscleroza. Nu este exclus ca, in viitor, sa fie posibila crearea de vaccinuri care sa contina anticorpi cu rolul de a bloca specific anumite tipuri de receptori de pe suprafata macrofagelor, a celulelor musculare netede sau a celulelor endoteliale, cu acelasi efect, de reducere a proceselor inflamatorii. De o mare importanta este si clarificarea mecanismelor prin care lipoproteinele, in special VLDL, potenteaza sinteza de citokine inflamatorii si contracararea efectelor respective, in scopul reducerii riscului de aparitie a complicatiilor de temut, generate de ruptura placilor de aterom.

Inchei subliniind faptul ca Suedia este o tara cu o mentaliate deschisa, unde valorile sunt apreciate in special in functie de disponibilitatea si capacitatea de munca a fiecaruia. Chiar daca, la inceputul stagiului, nivelul meu de cunostinte in domeniul respectiv era cel al unui student la medicina in anul sase, participarea mea in cadrul proiectului a fost foarte apreciata, datorita volumului de munca depus si cunostintelor acumulate pe parcurs, si mi s-a oferit ocazia de a reveni in Suedia pentru a continua cercetarile, de data asta cu finantare suedeza. Acest fapt implica crearea de noi orizonturi si o deschidere internationala de nebanuit cu doar câteva luni in urma. Am convingerea ca orice student care-si doreste cu adevarat sa se perfectioneze in domeniul de studiu ales poate si trebuie sa foloseasca aceste oportunitati in vederea stabilirii de legaturi durabile in domeniul stiintific si al integrarii medicinei si a cercetarii românesti in ceea ce trebuie sa insemne medicina si cercetarea in mileniul care tocmai a inceput.

Alexandru Schiopu
Student an VI la Facultatea de Medicina, Medicina Generala, Universitatea de Medicina si Farmacie din Târgu-Mures Str. Gh. Marinescu 38, Târgu-Mures

Rate this article: 
Average: 2 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: