Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Urgentele medicale din timpul zborului cu avionul: expunere generala

Prezentul articol este legat de cel precedent, referitor la urgentele medicale din timpul zborului cu avionul. El furnizeaza indicatii despre tipurile de afectiuni pentru care poate fi solicitat ajutorul personalului medical aflat la bordul unui avion.

Urgentele medicale ce apar in timpul zborului cu avionul suscita un interes din ce in ce mai crescut din partea mijloacelor mass-media, a publicului calator, a industriei aeronautice si a profesiei medicale. Prezentam explicatia interesului in crestere, iar cu ajutorul datelor disponibile estimam amploarea aspectului dezbatut. Sunt enumerate metodele de prevenire a urgentelor si dotarile necesare pentru rezolvarea lor. Sunt luate in discutie, de asemenea, cerintele ce urmeaza a fi indeplinite.

Metode

Am cautat articole tematice, publicate recent in literatura de specialitate si am extras informatii din prezentarile de la conferinte.1-3 Statisticile au fost puse la dispozitie de Virgin Atlantic Airways.

Idei principale

Urgentele din timpul zborului cu avionul vor fi mai frecvente pe masura ce un numar tot mai mare de pasageri vârstnici calatoresc pe distante lungi
Datele referitoare la urgentele si decesele inregistrate la nivel mondial sunt limitate, dar se vor imbunatati ca urmare a prevederilor acordului asupra monitorizarii si raportarii incidentelor din timpul zborurilor

Eliminarea ingrijorarii privind raspunderea legala trebuie sa incurajeze medicii aflati la bord sa-si ofere serviciile

Problemele

Pasagerii vârstnici, cu o stare de sanatate mai precara, doresc, frecvent, sa calatoreasca pe distante foarte lungi si se asteapta ca liniile aeriene sa se preocupe de rezolvarea problemelor care pot aparea. La fel, oamenii cu boli sau cu handicapuri cunoscute se asteapta sa nu existe discriminari si sa li se ofere facilitati speciale pentru desfasurarea in bune conditii a deplasarii.

Calatoria pe calea aerului poate sa precipite sau sa influenteze in mai multe moduri problemele medicale, chiar si la pasagerii care, inainte de efectuarea zborului, aveau o stare de sanatate buna. Stresul exercitat de tranzitarea unui aeroport modern poate fi considerabil. Nesiguranta datorata intârzierilor accentueaza anxietatea si, uneori, favorizeaza petrecerea unui timp prea indelungat la bar. Trei sferturi dintre urgentele medicale apar in timp ce calatorii se afla inca la sol.4

Dupa ridicarea in aer, scaderea presiunii - cabina este mentinuta la o altitudine de 6 000-8 000 de picioare (1 950-2 400 m) - produce o dilatare de 30% a volumului de gaze, ceea ce implica diminuarea volumului de oxigen disponibil. Durerile provenite de la urechea medie si sinusurile blocate de catar sunt manifestari uzuale, in special la coborâre. Decongestionantele, an4algezicele si recomandarea de a inghiti frecvent reprezinta singurele remedii pe care le poate oferi un medic. Efectul pe pneumotorax a fost foarte intens mediatizat când, in cursul unui zbor de la Hong Kong la Londra, profesorul Angus Wallace a rezolvat un pneumotorax in tensiune cu ajutorul unui cateter, al unui cuier si al unei sticle de brandy.5 Presiunea partiala redusa a oxigenului nu ar trebui sa aiba nici o influenta asupra pasagerilor sanatosi, dar ii poate afecta pe cei cu sisteme cardiovasculare ori respiratorii compromise sau pe cei cu afectiuni hematologice.6 Dispneea se datoreaza fie insuficientei miocardice, fie unei boli pulmonare ori hiperventilatiei, ea put^nd fi ameliorata prin respirarea intr-o punga de hârtie aflata intotdeauna la indem^na.


Ceva imi spune ca s-ar putea sa avem nevoie de un medic in acest zbor!

La inceputul calatoriei, atmosfera uscata din cabina irita mucoasele. Consumul suplimentar de lichide este util, dar cel de bauturi alcoolice are un efect contrar. Proprietatile toxice ale alcoolului sunt accentuate la altitudine si contribuie, adesea, la "furia de altitudine", ca si interdictia de a fuma, in cazul dependentilor de nicotina.7 Modificarile de fus orar si schimbarea orelor de masa pot duce la hipoglicemii in r^ndul diabeticilor dependenti de insulina, desi exista variante de meniuri pentru diabetici. Pasagerii nevoiti sa urmeze cu strictete anumite tratamente medicamentoase, cum ar fi cele pentru epilepsie, pot avea si ei tulburari, in special daca si-au lasat medicamentele in bagajul din cala avionului. Spatiul limitat al fotoliului favorizeaza aparitia durerilor osteo-musculare si a stazei venoase.8 In intervalul de timp in care nu este obligatorie purtarea centurii de siguranta se recomanda efectuarea regulata a exercitiilor de elongatie si mersul la toaleta. Destul de frecvente sunt arsurile produse de bauturile fiebinti, consumate in zonele aglomerate, precum si traumatismele craniene provocate de obiectele cazute din dulapurile de pe plafon (6,3% dintre incidentele raportate de British Airways) (M Bagshaw, British Airways, comunicare personala). In sfârsit, problemele legate de fiecare zbor in parte pot produce urgente medicale: desi decompresiunea rapida a cabinei este, din fericire, rara, turbulentele sunt mai frecvente. Un pasager a murit si 110 au fost raniti atunci când un Boeing 747 a pierdut brusc din inaltime, pe o distanta de 1 000 de picioare, in cursul unui zbor pe traseul Japonia - Honolulu, in decembrie 1997.

Colectarea datelor

Nu este cunoscuta amploarea aspectului dezbatut si este dificila estimarea riscurilor implicate. Liniilor aeriene nu li s-a solicitat sa monitorizeze incidentele sau sa le inregistreze intr-un centralizator. In plus, nu exista o definitie clara a "incidentului" sau a "urgentei", ceea ce face ca datele sa fie insuficiente. Definitiile includ si diareea si voma sau lesinul? Acestea sunt cele mai frecvente afectiuni din timpul zborului in care se solicita ajutorul medical (M Bagshaw, comunicare personala).

Din dorinta de a rationaliza colectarea datelor, Airline Medical Directors Association (Asociatia Directorilor Medicali ai Liniilor Aeriene) a aprobat, in noiembrie 1999, ca Aerospace Medical Association (Asociatia Medicala Aeronautica) sa colecteze datele despre incidentele medicale din timpul zborurilor. Sistemul de raportare va fi international si voluntar. In prezent sunt disponibile formularele de raportare pentru liniile aeriene, fiind creat si un website pentru raspunsurile pe aceasta problema.

Schimbarea rutei avioanelor pentru urgente medicale

Schimbarile de ruta pentru urgentele medicale reale depind de traseul de zbor stabilit si de localizarea aeroporturilor cu facilitati medicale si aviatice. Utilizarea, intr-o masura tot mai mare, a avioanelor de dimensiuni foarte mari, pe rute lungi, va duce la limitarea optiunilor. Cele mai frecvente cauze de schimbare a rutei, extrase dintr-un studiu recent american, au fost incidentele cardiace (28%), tulburarile neurologice (20%) si toxinfectiile alimentare (20%).9 Alte rapoarte au citat durerile sau sângerarile severe si de nestapânit, precum si tulburarile mentale incontrolabile. Virgin Atlantic Airways au avut opt schimbari de zbor pentru asemenea cazuri, in 1998 si 10, in 1999, dintre cele 28 000 de zboruri efectuate in decursul celor doi ani. Din nefericire, principiul confidentialitatii impiedica liniile aeriene sa afle rezultatele cazurilor respective, iar evidenta lor se bazeaza, in mare masura, pe procentul de internari in spital. Studiul american, efectuat pe 1 132 de urgente semnalate in timpul zborului, a aratat ca au fost internati 173 de pacienti (15%), cu o medie de 2,8 zile a duratei de spitalizare si au decedat 15 pacienti (1,3%).9

Sunt raportate diferite cifre care ilustreaza numarul de decese inregistrate in timpul zborului, valorile fiind de un deces la 1,5-4,7 milioane de pasageri/mile de zbor.1,10 Exista, insa, opinia ca se comunica o rata a deceselor mult mai scazuta dec^t cea reala, pe de-o parte, din cauza publicitatii nefavorabile si, pe de alta parte, intruc^t, ca si la sol, uneori nu este declarat decesul unui pacient pâna in momentul aducerii lui in spital.

Posibilitati de preventie

Desi apar pe neasteptate, majoritatea urgentelor medicale aviatice pot fi evitate prin screeningul atent al pasagerilor cu afectiuni medicale preexistente. Din nefericire, acestora li se acorda atentie numai in momentul in care un pasager fie solicita facilitati suplimentare (un carucior sau un insotitor medical), fie da o declaratie medicala pentru asigurarea pentru vacanta. Informatia este oferita, de regula, pe formularul IATA "Medif", compus din doua parti, completate atât de client, cât si de medic. Acesta nu este bine conceput, iar informatiile furnizate sunt, uneori, necorespunzatoare, ceea ce face dificila evaluarea pacientului in privinta oportunitatii zborului. In 1999, reprezentantii Virgin Atlantic Airways mi-au trimis aproape 2 000 de asemenea cazuri, numarul fiind cu 50% mai mare, raportat la un total de 1 246, in 1997 si, respectiv, de 1 759, in 1998. Singura urgenta medicala ce a dus la schimbarea rutei, si despre care liniile aeriene au avut cunostinta dinainte, a reprezentat-o cazul unui pacient cu epilepsie care nu si-a luat medicatia curenta.

Uneori, un controlor de zbor observa ca unul dintre pasageri nu se simte bine si telefoneaza la consilierul medical al liniei aeriene sau la MedAire, pentru consiliere. Intotdeauna este dificila rezolvarea de la distanta a unei probleme, daca ne gândim ca pasagerul este obligat sa renunte la calatorie pe baza unei decizii telefonice, ca sa nu mai vorbim de faptul ca doar putine aeroporturi beneficiaza de sfatul unui medic, acordat intr-un rastimp scurt.

Nu exista criterii absolute pe baza carora sa se stabileasca refuzarea sau acceptarea unui pasager, dar eu am furnizat conducerii liniei aeriene ghiduri, pe care le actualizez permanent, pe baza experientei acumulate. De exemplu, unii specialisti afirma ca, in situatiile in care nu este disponibil oxigenul suplimentar, dupa un atac de cord necomplicat, o calatorie cu avionul poate fi efectuata in siguranta dupa doar 10 zile11 ori abia dupa 24 de saptamâni.12 Pentru luarea deciziei a fost sugerata efectuarea unei probe de efort.13 Noile probleme, cum ar fi cea a "alergiei la arahide", necesita si ele atentie. Politica Virgin Atlantic Airways este de a refuza imbarcarea femeilor gravide in peste 34 de saptamâni, dar liniile aeriene cu rute mai scurte accepta stadii mai avansate de sarcina. Pentru nou-nascuti se considera oportun zborul la 48 de ore dupa o nastere normala, cu conditia ca mama sa aiba un bilet de la medicul curant.

Pregatirea personalului

Toate liniile aeriene au obligatia de a-si instrui personalul in ceea ce priveste acordarea primului ajutor. Cursurile de la Virgin Atlantic dureaza cinci zile, fiind urmate de o examinare scrisa, tip grila si de una practica. Acestea acopera toate aspectele primului ajutor pentru afectiunile care apar in avion, ca si pentru sanatatea profesionala, manualitate, fiziologia la altitudine si detaliile despre echipamentul medical de la bord. Pe lânga tehnicile manuale si automatizate, se mai fac lecturi si demonstratii, inclusiv pe simulator. Anual se organizeaza stagii de instruire cu durata de o zi si cu examinare finala, ce urmaresc reactualizarea notiunilor de pregatire si de resuscitare cardio-pulmonara. Echipajul de zbor face, anual, un curs initial de o zi despre aspecte dintre cele mai diverse, de la preventie la toxinfectiile alimentare si pâna la luarea deciziei de schimbare a rutei.

Raspunderea medicala

In ciuda instruirii, intrebarea "se afla vreun medic la bord?" este auzita adesea, iar la nivel mondial, sansa ca la bordul avionului sa se afle un medic variaza in limitele a 8%-86% dintre numarul de zboruri.14 In cazul Virgin Atlantic Airways, numai de patru ori in 1997 si, respectiv, de opt ori in 1998, nu a fost gasit un medic la bord. In Marea Britanie, medicul nu este obligat, legal, sa ofere asistenta intr-o urgenta, desi General Medical Council (Consiliul General al Medicilor) considera ca exista o asemenea indatorire. Problema raspunderii legale pentru urgentele medicale de la bordul avioanelor este controversata, deoarece legile variaza de la tara la tara. Mai multe linii aeriene importante fac, in prezent, polite de asigurare care ii protejeaza pe medicii ce-si ofera ajutorul (iar Medical Defence Union are, actualmente, acoperire internationala pentru membrii sai). Cu toate acestea, clauza privind raspunderea, din US Aviation Medical Assitance Act, din 1998 ar fi trebuit sa faca neavenite asemenea precautii.15 Actul respectiv stabileste standardele minime pentru echipamentul medical de bord, datoria legala a liniilor aeriene de a raporta urgentele medicale survenite in timpul zborului si protectia legala a liniilor aeriene si a medicilor aflati in situatia bunului samaritean.

Continutul trusei medicale de urgenta de la Virgin Atlantic Airways

Capacul trusei:
Cutie neascutita
Punga biodegradabila x 1
Adrenalina (epinefrina)
1/10000 1 mg in 10/ml
(minijet) x 2
Adrenalina (epinefrina)
1/10000 1mg in 10/ml x 5
Adrenalina (epinefrina)
1/1000 1mg in 1/ml x 2
Atropina (minijet) 3 mg in
30 ml x 1
Atropina 1 mg in 1 ml x 2
Glucagen (glucagon) 1 mg x 1
Apa distilata 10 ml x 1
Clorura de sodiu 0,9% 10 ml x 2
Diazelmus 10 mg in 2 ml x 2
Ventolin (salbutamol) pentru
inhalatii 5 mg in 2,5 ml x 3
Glitrin spray (gliceril trinitrat)
0,4 m x 1
Narcan (naloxon hidroclorid)
400 µg in 1 ml x 5
Frusemide 50 mg in 5 ml x 2
Efcortisol (hidrocortizon)
100 mg in 1 ml x 2
Ergometrine 500 g in 1 ml x 1
Piriton (clorfeniramin maleat)
10 mg in 1 ml x 1
Lignocaina hidroclorura
(lidocaina) 1% 5 ml x 5
Maxolon (metoclopramid)
10 mg in 2 ml x 2
Nubain (nalbufin hidroclorura)
10 mg in 1 ml x 5
Digoxin tablete 0,25 mg x 6
Aspirina tablete 300 mg x 6
Hyoscine butil-bromura
10 mg x 3
Baza trusei:
Sistem de aspiratie manuala
Res-q-vac x 1
Set de instrumente sterile
(portac x 1, pensa x 2,
foarfece x 1) x 1
Sonda orofaringiana mare x 1
Sonda orofaringiana medie x 1
Sonda orofaringiana mica x 1
Masca de resuscitare cu balon x 1
Ochelari de protectie x 1
Banda adeziva x 1
Glucoza 5% pentru perfuzie
intravenoasa 500 ml x 1
Set de administrare intravenoasa
a solutiilor x 1
Punga de colectare a urinei x 1
Xylocaine gel 2%/20 g x 1
Sonda Foley (12) x 1

Cutia de diverse
Tampoane de tifon
(7,5 cm x 7,5 cm) x 2
Mânusi sterile x 2 (perechi)
Prolene pentru sutura 4/0 x 1
Vicryl pentru sutura 2/0 x 1
Bisturiu x 1
Tampoane cu alcool x 6
Garou x 1
Benzi sterile 6 mm x 75 mm x 2
Seringi 10 ml x 2
Seringi 5 ml x 2
Seringi 2 ml x 2
Ace 18 x 2
Ace 20 x 2
Ace 25 x 2
Canula intravenoasa 14 x 1
Un sfigmomanometru si
stetoscop se afla in punga
defibrilatorului

Medlink

O inovatie recenta, utilizata de mai multe linii aeriene este Medlink, o comunicare directa intre echipajul de zbor si MedAire, o organizatie in care medicii atasati departamentelor de urgenta ale Good Samaritans Regional Medical Centre (Centrul Medical Regional al Bunului Samaritean) din Phoenix, Arizona, sunt la curent cu urgentele din timpul zborului si pot oferi pe loc consiliere specializata.16 Sunt disponibile si liste actualizate cu aeroporturile recomandate in caz de urgenta, precum si detalii despre facilitatile lor medicale. Atunci c^nd comunicarea este clara, o asemenea facilitate confera incredere echipajului si oricarui medic aflat la bord, iar odata ce MedAire a fost contactat, doctorul este eliberat de raspundere. Asigurarea MedAire acopera astfel de situatii, ca si costul oricarei schimbari de ruta ulterioare. Capitanul este cel care decide daca schimba sau nu ruta, iar in caz de divergenta de opinie, sfatul MedAire are prioritate fata de parerea oricarui medic ori asistent medical de la bord.

Oxigenul

Dintre solicitarile legate de facilitatile suplimentare, cea mai frecventa este furnizarea oxigenului necesar pentru boala pulmonara obstructiva cronica ori pentru problemele cardiace. La nivel mondial, piata pentru oxigenul terapeutic in timpul zborului creste, anual, cu 10-12%. In cadrul zborurilor organizate de Virgin Atlantic, oxigenul a fost furnizat de 425 de ori in 1998, comparativ cu 374 de ori in anul precedent. Nebulizatoarele pot fi si ele furnizate daca sunt solicitate, in prealabil, de catre medicul curant al pasagerului, dar nu sunt ideale in toate cazurile, deoarece debitul de 4 l/min nu confera performanta optima (ar trebui sa fie de 5-6 l/min), iar oxigenul prezinta riscul de producere a retentiei de dioxid de carbon in boala pulmonara cronica obstructiva (R Coker, comunicare personala). Se spune ca la fel de eficient este si un spacer, care reprezinta, asadar, o alternativa la nebulizatoarele cu baterii. Pasagerii pot utiliza propriile lor nebulizatoare cu baterii daca acestea sunt aprobate de specialistii din aviatie.

Transportarea mai multor tuburi cu oxigen a crescut interesul legat de crearea unor noi modalitati de furnizare a oxigenului in avion, ceea ce a stimulat elaborarea diferitelor dispozitive de conservare, concentrare si generare de oxigen.

Trusele medicale de urgenta

Nivelul de dotare a avioanelor cu echipament pentru prim ajutor variaza considerabil. Inainte de elaborarea Aviation Medical Assistance Act, US Federal Aviation Administration (Administratia federala americana a aviatiei) recomanda un plus de dotare fata de o simpla trusa pentru personalul din cabina. Comparativ cu prevederile legale in vigoare pe teritoriul SUA, cele stabilite, recent, de European Joint Aviation Requirements (Solicitarile Uniunii Europene a Aviatiei) includ, la capitolul operatii de zbor, truse medicale si de prim ajutor cu un continut mult mai complet. Directorul executiv al Aerospace Medical Association a definit clar aspectul in speta: "din nefericire, nu exista suficiente informatii referitoare la evenimentele medicale din timpul zborului si la utilizarea truselor medicale. Datele respective sunt vitale daca liniile aeriene isi vor propune sa elaboreze o lista standard pe baza unor informatii relevante, si nu pe intuitie."17

Nu s-a stabilit un echilibru intre posibilele solicitari medicale si spatiul de depozitare, gradul de instruire, conditiile de securitate, durata de valabilitate si raportul cost-eficienta. Este simplu sa supradotam trusele medicale. Continutul trusei medicale de urgenta de la Virgin Atlantic Airways a fost satisfacator la data "inaugurarii" sale, in 1993; in 1997, insa,17 dintre cele 27 de medicamente au fost respinse ca fiind neadecvate si s-au adaugat alte 11 noi. Utilizarea este monitorizata constant. In 1998, trusa (tabel 1) a fost deschisa de 144 de ori. Cele mai frecvent utilizate medicamente au fost glucoza intravenos, diazepamul si clorura de sodiu, metoclopramidul intramuscular si salbutamolul administrat prin nebulizare. O sursa suplimentara de medicamente o reprezinta chiar pasagerii, care raspund, adesea, la anunturile publice.

Defibrilatoare externe automate (AED)

Virgin Atlantic Airways a fost prima linie aeriana dotata cu defibrilatoare externe automate (mai 1990), iar Lifepak 500 (Physio-Control Corporation, Redmond, WA) pe care le poseda sunt simplu de utilizat, cu instructiuni audio clare. Ele includ pastrarea electrocardiogramelor pentru interpretare ulterioara. Costa aproximativ 2 500 £ fiecare, in fiecare an cheltuindu-se suplimentar 20 000 £ pentru instruirea celor 440 de persoane care le utilizeaza. In 1997 au fost aplicate de cinci ori, iar in 1998 si 1999 doar de câte doua ori pe an. Dotarea avioanelor cu defibrilatoare a fost controversata pâna in momentul in care a aparut necesitatea unei alternative la vechea, ineficienta si mai costisitoarea procedura de resuscitare cardio-pulmonara si schimbare de ruta.18 Recentele litigii au favorizat cresterea popularitatii lor, in prezent majoritatea liniilor aeriene importante avându-le in dotare si dispunând de personal instruit pentru utilizarea lor.

Tele-medicina la bord cu dispozitiv de telecomanda diagnostica, Tempus 2000 (RDT, Farleigh Wallop, Hampshire) va fi disponibila in câteva luni pentru Virgin Atlantic. Aceasta va face posibila transmiterea unei electrocardiografii cu 12 derivatii, a pulsoximetriei, a volumelor respiratorii, pulsului, tensiunii arteriale si temperaturii, impreuna cu legatura directa si comunicarea video cu medicii de la MedAire.

Concluzii

Rata urgentelor medicale din timpul zborului va creste, probabil, pe masura ce calatoriile aeriene continua sa se extinda si odata cu prelungirea duratei de viata. Dotarile liniilor aeriene se imbunatatesc continuu, ca raspuns la solicitari si la modificarile tehnologiei si practicii medicale, dar trebuie luate in considerare si aspectele comerciale, financiare si practice.

Rolul medicului de la bord nu a fost niciodata usor, el fiind, deseori, nevoit sa lucreze in conditii de izolare, cu posibilitati limitate, intr-un mediu ostil. Ar fi de dorit ca, prin schimbarile recente de atitudine a liniilor aeriene (in special cu privire la asigurarea me-dicala) si prin existenta Medlink, sarcina celor care se ofera sa ajute si care actioneaza conform posibilitatilor lor normale sa devina mai usoara, mai sigura si sa le aduca satisfactii profesionale mai mari.

Conflict de interese: TG primeste un onorariu anual de la Virgin Atlantic Airways pentru consiliere medicala.

In-flight medical emergencies: an overview
BMJ 2000;321:1338-41

Airport Medical Services, Forte Posthouse Hotel, Horley, Surrey RH6 0BA
Tony Goodwin senior partner
amsgatwick@compuserve.com

Bibliografie

1 Care in the air. Public seminar at Royal Aeronautical Society, February 1998.

2 Medical emergencies in the air-the Virgin experience. International Congress of Aviation and Space Medicine, Singapore, September 1998.

3 Gordon V. Legal aspects of medical care in the air. Presented at Royal Aeronautical Society conference on passenger health in the air, London, 12 April 2000.

4 Cummings RO, Schubach JA. Frequency and types of medical emergencies among commercial air travellers. JAMA 1989;261:1295-9.

5 Wallace WA. Managing in flight emergencies. BMJ 1995;311:1508.

6 American Medical Association Commission on Emergency Medical Services. Medical aspects of transportation aboard commercial aircraft. JAMA 1982;247:1007-11.

7 Conference on Disruptive Passengers. Royal Aeronautical Society Human Factors Group, British Airways Conference Centre, 12 October 1999. www.raes-hfg.com/xskyrage.htm (accessed 2 Nov 2000).

8 Johnson R. Economy class syndrome-a false economy? Presented at Royal Aeronautical Society conference on passenger health in the air, London, 12 April 2000.

9 Garrett JS. Experience with 1132 in-flight medical emergencies: what have we learned? Presented at South Californian Institute, 15 January 1999.

10 Crewdson, J. Code blue: survival in the sky. Chicago Tribune 30 June 1996:9.

11 British Heart Foundation. Travelling abroad and heeart disease. Factfile January 1996.

12 Cox GR, Petersons J, Bouchel L, Delmas J-J. Safety of commercial air travel following myocardial infarction. J Aviat Space Environ Med 1996;67: 976-82.

13 ACC/AHA Task Force. Guidelines for the early management of patients with acute myocardial infarction. J Am Coll Cardiol 1990;16:249-92.

14 Hordinski JR, George MH. Utilisation of emergency kits by air carriers. Washington, DC: FAA Office of Aviation Medicine, 1991. (Technical report No DOT/FAA/AM-9.)

15 Aviation Medical Assistance Act of 1998. Washington, DC: National Archives and Records Administration, Office of the Federal Register, 1998.

16 Emergency telemedicine centre. www.medaire.com/avtelmed.htm (accessed 2 Nov 2000).

17 Rayman RB. In-flight medical kits. Aviation Space Environment Med 1998;69:1007-12.

18 O'Rourke MS, Donaldson E, Geddes JS. An airline cardiac arrest program. Circulation 1997;96:2849-53.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Rodica Chirculescu
Autor: