"Se afla vreun medic in avion?" Cele 10 urgente medicale aparute mai frecvent in timpul zborului

In anul incheiat la 31 martie 1999, British Airways (Liniile Aeriene Britanice) au transportat 36,8 milioane de pasageri, iar in timpul zborului au fost semnalate 3 386 de incidente: aproximativ un caz per 11 000 de pasageri.

Desi 70% dintre ele au fost rezolvate de catre echipajul avionului, fara a fi nevoie de asistenta de specialitate, in aproape 1 000 de incidente s-a solicitat ajutorul medicilor si asistentelor pentru tratarea pasagerilor bolnavi.

Articolul de fata prezinta afectiunile care conditioneaza cel mai adesea anunturile de tipul: "Daca printre pasageri se afla un medic, acesta este rugat sa se prezinte in cabina echipajului."

Idei principale

Aproximativ trei sferturi dintre urgentele medicale semnalate in timpul zborului sunt rezolvate de echipaj

Nivelul de dotare la bord cu echipament si medicamente este variabil, dar poate fi ridicat

Medicii care isi ofera serviciile pentru a rezolva un incident produs la bordul avionului trebuie sa aiba in vedere sa "nu faca vreun rau" si sa actioneze in limitele nivelului lor de competenta profesionala si de cunostinte de specialitate

Metode

Informatiile furnizate se bazeaza, in primul rând, pe experienta acumulata de British Airways in ceea ce priveste incidentele din timpul zborului, asa cum a reiesit din rapoartele echipajelor, din relatarile personalului medical care a oferit asistenta si din discutiile cu alte departamente medicale ale liniilor aeriene. Informatiile referitoare la trusa medicala si la echipament se bazeaza pe reglementarile stabilite de Joint Aviation Authorities (Uniunea Autoritatilor Aviatice), pe dotarile existente in avioanele din dotarea companiei British Airways si pe discutiile cu alte departamente medicale ale liniilor aeriene.

Durerea toracica

Pasagerul cu durere toracica ridica aceleasi probleme diagnostice ca si pacientul de la sol. Este importanta efectuarea unei anamneze amanuntite, dar barierele de limba si mediul din cabina pot pune probleme deosebite. De exemplu, e posibil ca pasagerul sa aiba un istoric de angina, dar medicamentele de uz curent sa se afle in bagajul din cala avionului.

In avioanele care au in dotare o trusa medicala completa, va trebui inclus si un coronarodilatator, cum ar fi sprayul cu gliceril trinitrat. Atunci când durerea este persistenta si se suspecteaza infarctul de miocard, trebuie sa fie disponibile aspirina, un analgetic opioid si, bineinteles, oxigenul. Daca diagnosticul este incert, dispepsia ar putea fi confirmata de un antiacid, care e bine sa existe chiar si intr-o trusa de prim ajutor cu dotare minima.

In prezent, unele linii aeriene sunt dotate cu monitoare cardiace. Ele vor fi utilizate cu precadere in domeniul tele-medicinei, fiind prevazute cu dispozitive de transmitere a datelor la serviciile de ajutor de la sol. Cu toate acestea, ele ii vor permite unui medic de la bord sa confirme diagnosticul de ischemie sau sa excluda o cauza cardiaca a durerii.

Colapsul

Pasagerii care prezinta colaps subit genereaza serioase motive de ingrijorare. Din fericire, majoritatea incidentelor se datoreaza unei simple lipotimii. De regula, daca este evaluat cu calm, de catre un medic (controlul pulsului si, poate, al tensiunii arteriale), pasagerul isi revine spontan.

Pasagerii cu epilepsie nu sunt expusi unui risc crescut de producere a crizei in timpul zborului. Daca se manifesta, totusi, un acces, echipajul este instruit, de regula, pentru a face fata situatiei. Atunci când este necesara interventia medicala, se foloseste, de obicei, diazepamul parenteral; pot fi utilizate si preparatele cu administrare rectala.

Colapsul cu risc vital (de exemplu, stopul cardiac subit) este int^lnit rareori, dar toate echipajele de bord trebuie sa aiba notiunile elmentare pentru resuscitarea cardio-pulmonara. In prezent, multe dintre principalele linii aeriene internationale au in dotare defibrilatoare, pe care membrii echipajului trebuie sa stie sa le foloseasca fara sa fie nevoiti sa astepte interventia unui medic. Rolul doctorului ramâne acela de a monta o cale de acces intravenos si, când este cazul, de a administra medicamente de tipul atropinei.


Cele mai frecvente cauze de producere a incidentelor medicale. Procentele sunt calculate pe baza a 910 incidente semnalate de compania British Airways, in perioada ianuarie-septembrie 2000

Cu toate ca nu sunt concepute (sau autorizate) in scop diagnostic, unele defibrilatoare au incorporat un sistem de afisaj pentru ritmul cardiac, care poate fi util in luarea deciziilor. Dotarea cu monitoare cardiace permite si alte interventii, deoarece trusele medicale complete includ, adesea, si medicamente de tipul lidocainei si digoxinei.

Astmul

Cea mai frecventa afectiune cu risc vital, semnalata de British Airways, este astmul. Din fericire, cele mai multe episoade sunt minore; deseori, ele survin in momentul in care pasagerul respectiv isi da seama ca inhalantul este in bagajul din cala. Intotdeauna este disponibil oxigenul, iar in dotare ar fi bine sa existe si un bronhodilatator injectabil, precum si adrenalina.

Bronhodilatatoarele pe cale inhalatorie pot fi transportate, dar nebulizatoarele se gasesc rar, pentru ca sistemele de furnizare a oxigenului nu asigura un debit suficient de ridicat, iar dispozitivele cu baterii sunt prea voluminoase si greoaie pentru a fi incluse in orice tip de echipament medical.

Traumatismele craniene

Caderea obiectelor din dulapurile situate pe plafonul avionului nu reprezinta deloc o cauza rara de producere a traumatismelor craniene. Obiectele grele, cum ar fi computerele laptop si sticlele de bautura pot produce leziuni grave. In astfel de situatii, medicul nu poate face mare lucru la bord; uneori, insa, se impune solicitarea recomandarii de schimbare a rutei, in functie de istoricul accidentului si de evaluarea clinica.

Probleme psihiatrice

Psihiatrii sunt, adesea, ingrijorati de faptul ca s-ar putea apela la cunostintele lor, destul de superficiale, in privinta resuscitarii. Cu toate acestea, pasagerii cu anxietate, fobii sau, mai rar, boli psihiatrice majore, sunt mult mai frecventi decât cei care necesita resuscitare. Deseori, nu este nevoie de nimic altceva dac^t de confirmarea diagnosticului si de linistirea pasagerului.

Atunci când se apreciaza ca este necesara o medicatie, pot fi disponibile anxiolitice orale, ca lorazepamul, ca si sedative parenterale, cum este diazepamul. Medicamentele respective trebuie utilizate cu precautie, deoarece exista riscul ca pasagerii sa fi consumat deja cantitati mari de alcool. Cazurile de tulburari de comportament, survenite ca urmare a utilizarii de droguri ilicite (inclusiv inghitirea drogurilor de contrabanda) pot duce la interactiuni periculoase.

Problemele abdominale

Sunt frecvente manifestarile de diaree si voma, tratate, de regula, cu antiemetice orale, cu solutii de rehidratare si cu agenti antidiareici. Rolul medicului este, din nou, esential pentru stabilirea diagnosticului si recomandarea de ingrijire medicala de urgenta, ceea ce poate impune schimbarea rutei avionului. In cazurile de voma persistenta poate fi utila administrarea unui antiemetic parenteral, cum ar fi metoclopramidul.

Diabetul

Episoadele de hipoglicemie se intâlnesc destul de frecvent, in special atunci când pasagerul si-a injectat insulina inainte de imbarcare, in ideea de a lua masa la scurt timp dupa decolare. De regula, sunt disponibile injectiile cu glucoza, iar mai multe linii aeriene au in trusa lor medicala glucagon injectabil si gel cu glucoza pentru administrare orala.

Reactiile alergice

Reactiile alergice grave, cum este, de pilda, anafilaxia apar rar, dar rapiditatea interventiei este cruciala. Trusa medicala completa va include adrenalina si un antihistaminic (de regula, sub forma injectabila) si, facultativ, corticosteroizi parenterali. Pasagerii cu alergii cunoscute pot sa aiba cu ei dispozitive EpiPen, pe care unele linii aeriene le includ, in prezent, in trusa lor medicala.

Urgentele obstetricale si ginecologice

In spatiul aerian international se nasc, anual, mai multi copii, desi publicitatea st^rnita de astfel de evenimente este exagerata, raportat la numarul de nasteri. In astfel de situatii, medicii au rareori un rol important poate cu exceptia celui de linistire a pasagerelor, dar c^teodata este necesara si administrarea unui contractant uterin, cum ar fi ergometul.

Uneori apar avorturi grave sau alte cauze de sângerare vaginala, care le produc pasagerelor, adesea, un puternic sentiment de ingrijorare. Facilitatile pentru examinare sunt, inevitabil, limitate si este improbabil ca un medic sa recurga la alte masuri in afara de monitorizarea starii generale a pasagerei si de a-i asigura o stare de calm.

Concluzii

Medicul aflat la bordul unui avion se poate confrunta cu orice tip de urgenta medicala. Standardul si nivelul echipamentului si al medicametelor disponibile la bord variaza. Este important ca medicii care se ofera sa ajute echipajul la rezolvarea unui incident sa-si aminteasca prima regula din medicina - "sa nu faci rau" - si sa actioneze in limitele pregatirii si cunostintelor de care dispun.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

"Is there a doctor on the aircraft?" Top 10 in-flight medical emergencies
BMJ 2000;321:1336-7

British Airways Health Services, PO Box 365, Harmondsworth UP7 0GB
Nigel Dowdall consultant occupational physician
nigel.1.dowdall@BritishAirways.com

Rate this article: 
Average: 5 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Rodica Chirculescu
Autor: