Extras din "Clinical Evidence" - Degenerarea maculara legata de vârsta

Notiuni de baza

Definitie: Degenerarea maculara legata de vârsta este stadiul tardiv al maculopatiei legate de vârsta. Ea are doua forme: atrofica (sau uscata), caracterizata prin atrofie geografica si exudativa (sau umeda), caracterizata prin neovascularizatie coroidiana care, in final, produce o cicatrice disciforma.1,2

Incidenta/prevalenta: Degenerarea maculara legata de vârsta este cauza cea mai frecventa a cecitatii inregistrate in tarile industrializate. Forma atrofica se intâlneste mai des decât cea exudativa, mai periculoasa pentru vedere, afectând in jur de 85% din oamenii cu degenerare maculara legata de vârsta.3 Stadiul final (cecitatea) al degenerarii maculare de vârsta se observa la aproximativ 1,7% dintre persoanele in etate de peste 50 de ani, iar incidenta creste cu vârsta (0,7-1,4% la persoanele din categoria de vârsta de 65-75 de ani, 11,0-18,5% la cei peste 85 de ani).4-6

Etiologie/factori de risc: Etiologia este multifactoriala. Vârsta este cel mai important factor de risc. Factorii de risc ocular pentru dezvoltarea degenerarii maculare de vârsta includ prezenta ramolismentului druzelor, modificarile maculare pigmentare si neovascularizatia coroidei la ochiul celalalt. Factorii de risc sistemici sunt: hipertensiunea, fumatul si istoricul familial pozitiv.7,8 Este suspectat, dar nedovedit, si un rol al alimentatiei si al expunerii la lumina ultravioleta.

Prognostic: Degenerarea maculara de vârsta altereaza vederea centrala, care este necesara pentru citit, condus, recunoasterea fetelor si toate elementele de finete ale vederii. Boala progreseaza lent, de-a lungul mai multor ani, perioada pâna la instalarea cecitatii legale (acuitate vizuala <20/200) variind foarte mult (de obicei, intre 5 si 10 ani).9,10 Degenerarea maculara de vârsta exudativa este mai periculoasa pentru vedere si determina 90% dintre cazurile de pierdere severa a vederii, la persoanele ce sufera de degenerare maculara de vârsta. Se manifesta, de regula, printr-o inrautatire brutala si distorsiune a vederii centrale. Progreseaza rapid (tipic, in decurs de câteva saptamâni sau luni), pâna când cicatrizarea este completa si nu se mai inregistreaza pierderea suplimentara a vederii, moment in care, de regula, a fost atins stadiul de cecitate legala.

Interventii

Benefice:
Fotocoagulare cu laser termic
Tratament fotodinamic cu verteporfin

Eficienta necunoscuta
Fascicul de protoni si radioterapie sclerozanta diferentiata
Interventie chirurgicala submaculara

Beneficiu improbabil:
Iradiere cu fascicul extern

Ineficient sau nociv:
Interferon alfa-2a subcutanat

In cazul majoritatii (estimarile variaza de la 60% la 90%) celor ce prezinta forma exudativa de degenerare maculara de vârsta, boala evolueaza spre cecitate totala si se instaleaza un defect central (scotom) in câmpul vizual.11-14 Vederea periferica este conservata, permitând persoanei afectate sa ramâna activa si independenta. Capacitatea de a citi cu ajutorul protezelor vizuale depinde de dimensiunea si densitatea scotomului central si de gradul in care persoana respectiva isi mentine sensibilitatea la contrast. Odata dezvoltata degenerarea maculara de vârsta exudativa la un ochi, exista un risc crescut ca boala sa se instaleze si la celalalt ochi (incidenta cumulativa estimata este de 10%, la un an, de 28%, la trei ani si de 42%, la cinci ani).7

Scopuri: Diminuarea pierderii acuitatii vizuale si a vederii centrale; conservarea capacitatii de a citi, cu sau fara ajutorul protezelor vizuale; optimizarea calitatii vietii; diminuarea efectelor adverse ale tratamentului.

Variabile masurate: Acuitatea vizuala, rata de cecitate legala, sensibilitatea la contrast, calitatea vietii, aspectul retinei la angiografia cu fluoresceina, rata efectelor adverse ale tratamentului. Acuitatea vizuala este determinata prin utilizarea unor diagrame speciale, de obicei, a celor din studiul privind tratamentul precoce al retinopatiei diabetice (ETDRS), desi multe experimente nu specifica tipul diagramelor utilizate. Vederea stabilizata este definita, de regula, ca pierdere a doua sau mai putine linii pe diagrama ETDRS. Formele moderate si severe de pierdere a vederii sunt caracterizate prin pierderea unui numar de peste trei si, respectiv, sase linii, corespunzând cresterii de doua si, respectiv, de patru ori a unghiului optic. Pierderea vederii pâna la stadiul de cecitate legala (20/200) este si ea utilizata drept variabila. O citire de 20/200 (sau 6/60 in sistem metric) pe diagrama Snellen semnifica faptul ca persoana afectata poate distinge la o distanta de 20 de yarzi (sau sase metri) ceea ce o persoana normala vede la 200 de yarzi (sau 60 de metri).

Metode: Cercetarea si evaluarea Clinical Evidence, decembrie 1999. Au fost incluse toate studiile statistice (SS), dar au fost excluse cele restrânse atunci când au fost disponibile studii mai ample si mai recente.

Intrebare: Care sunt efectele tratamentelor pentru degenerarea maculara de vârsta exudativa?

Optiune: Fotocoagulare cu laser termic

Sumar: Au fost identificate patru SS ample, care au aratat ca fotocoagularea cu laser scade rata de pierdere severa a vederii si conserva sensibilitatea la contrast in rândul subiectilor cu degenerare maculara de vârsta exudativa selectionati (cei cu leziuni bine demarcate). In decurs de doi ani, la aproximativ jumatate dintre pacientii tratati reapare neovascularizatia coroidei. Fotocoagularea poate reduce, initial, acuitatea vizuala.

Beneficii

Nu am identificat nici o sinteza sistematica. Versus fara tratament: Am gasit patru SS de mari dimensiuni, multicentrice, care nu au utilizat metoda orb, cu privire la efectele fotocoagularii laser versus fara tratament, asupra unei populatii selectionate.11-17 Am identificat si patru SS mai restrânse, care au inclus o gama variata de indivizi.18-21 Toate cele patru SS ample au demonstrat ca tratamentul a conferit beneficii clinice si statistice semnificative, in ceea ce priveste reducerea riscului de pierdere severa a vederii (definita ca pierderea a sase sau mai multe linii pe diagrama optica speciala), beneficii care s-au mentinut timp de peste trei ani. Neovascularizatia coroidiana pe retina a avut diferite localizari - mai departe, mai aproape sau in centrul de fixare (extrafoveal,11,13 juxtafoveal,14,15 ori subfoveal12,16,17). In studiul privind neovascularizatia coroidiana extrafoveala, tratamentul a fost benefic, in ciuda faptului ca 19% dintre ochii selectati aleator pentru observatie au primit mai târziu tratament cu laser.13,11 Reanalizarea celor cu neovascularizatie coroidiana juxtafoveala a evidentiat faptul ca beneficiile au fost limitate doar la cazurile celor ce prezentau, pe angiografia cu fluoresceina (52% din ochii analizati), leziuni pure clasice (fara elemente oculte), pentru care probabilitatea de a evita pierderea severa a vederii a fost de peste doua ori mai mare fata de pacientii carora nu li s-a administrat nici un tratament (risc relativ estimat 2,2, interval de incredere 95%, 1,4-3,4, la trei ani). Cele doua studii efectuate pe subiecti cu neovascularizatie coroidiana subfoveala au demonstrat existenta beneficiilor tratamentului, in pofida unei pierderi imediate a vederii, in cadrul grupului tratat (in medie, trei linii pe diagrama speciala optica).12 La cinci ani dupa tratament, rata recurentelor neovascularizatiei coroidiene a fost de 39%-76%, majoritatea lor aparând in cursul primilor doi ani. Dintre cele patru SS mai restrânse, unul a constatat ca fotocoagularea laser limitata a foveei a conservat acuitatea vizuala in comparatie cu absenta tratamentului.18 Celelalte trei au aratat ca, in neovascularizatia coroidiana oculta, laserul cu dispersie (non-confluent) nu a fost mai eficient decât absenta tratamentului. Cu toate acestea, studiile au fost prea restrânse pentru a exclude in mod categoric un efect benefic. Lungimi de unda diferite: Am gasit trei SS ample, multicentrice, care au comparat doua lungimi de unda ale laserului (kripton rosu sau argon verde) pentru fotocoagularea neovascularizatiei coroidiene in degenerarea maculara de vârsta.22,23 Nici unul nu a observat diferente semnificative intre rezultate. Efecte la persoanele cu neovascularizatie coroidiana identificata prin angiografie cu indocianina verde: Nu am gasit nici un SS. Au fost constatate rezultate bune pe serii de cazuri necontrolate statistic.

Aspecte nocive

Laserul distruge vasele noi si retina inconjuratoare, iar cicatricea rezultata produce un defect corespunzator in câmpul vizual central. Daca laserul este aplicat pentru tratarea leziunilor subfoveale sau daca arsura laserului se extinde la nivelul foveei, acuitatea vizuala va fi alterata; doua dintre SS au descris pierderea imediata a acuitatii vizuale (o pierdere medie de trei linii, pe diagrama speciala optica).12,17 Nu am gasit date care sa evidentieze manifestarea altor efecte adverse.

Comentariu

Beneficiile fotocoagularii laser depind de acuratetea metodei, de efectuarea completa a tratamentului, necesitând angiografie de inalta calitate si practicieni competenti, experimentati. 11-17 Exista posibilitatea ca riscul de pierdere imediata a acuitatii vizuale in urma utilizarii fotocoagularii laser sa limiteze gradul de acceptabilitate a metodei.

Optiune: Radioterapia

Sumar: In trei SS nu a fost evidentiata expunerea, in decurs de un an, a celor ce sufera de degenerare maculara de vârsta exudativa, la vreun risc de pierdere moderata a vederii in urma aplicarii terapiei de iradiere cu fascicul extern. Nu am gasit suficiente date care sa sustina siguranta pe termen lung a metodei, dar un SS a observat o asociere cu aparitia cataractei la un an.

Beneficii

Nu am gasit nici o sinteza sistematica. Iradierea cu fascicul extern: Am identificat trei SS. In primul dintre ele, un experiment amplu, multicentric, dublu-orb, s-a realizat o comparatie intre iradierea cu fascicul extern (16 Gy in fractii de 2 Gy) a maculei si absenta tratamentului, la 205 subiecti carora le reaparuse neovascularizatia coroidiana subfoveala.24 Grupul de control a primit o "simulare" de iradiere externa (opt fractii de 0 Gy). La 12 luni, 51,1% dintre cei tratati si 52,6% din grupul de control au prezentat o pierdere moderata a vederii, caracterizata prin pierdere a a trei sau mai multe linii pe o diagrama optica speciala (P=0,88). Nu s-a detectat nici un beneficiu al tratamentului pe subgrupe de pacienti clasificati pe baza aspectului angiografiei cu fluoresceina in leziunile clasice si oculte. Al doilea studiu, un SS restrâns, simplu-orb a comparat iradierea cu fascicul extern (24 Gy in fractii de 6 Gy) a maculei cu absenta tratamentului, la 74 de subiecti cu neovascularizatie coroidiana subfoveala nou aparuta.25 La 12 luni nu au existat diferente semnficative intre cei tratati si cei netratati, in ceea ce priveste riscul de pierdere moderata sau severa a vederii (definita drept pierderea a trei sau sase linii pe diagrama speciala optica): riscul absolut de piedere moderata a vederii a fost redus cu 20% prin tratament, dar intervalul de incredere include punctul zero (risc absolut -20%, -44%-4%). In al treilea SS, restrâns, pilot, simplu-orb, iradierea externa cu o singura fractie de 7,5 Gy a fost comparata cu absenta tratamentului, la 27 de subiecti.26 Dupa o supraveghere medie de 17 luni (limite de 7-32 luni) nu a fost detectat nici un beneficiu terapeutic. Alte tehnici: Studiile pilot necontrolate statistic, ce au utilizat fascicul de protoni si radioterapie sclerozanta diferentiata (locala), intr-o varietate de scheme de dozaj si intervale au furnizat date contradictorii si neconvingatoare.

Aspecte nocive

Nici un SS nu a observat manifestarea unor efecte adverse dupa 12 luni. Studiile pilot necontrolate statistic sugereaza ca riscurile principale ale utilizarii dozelor si tehnicilor curente de administrare sunt reprezentate de cataracta (doua din 41 de persoane dintr-o serie de cazuri27) si keratoconjunctivita tranzitorie cu epifora (10 din 75 de subiecti dintr-o serie28). Cu toate acestea, studiul statistic amplu, multicentric nu a observat, dupa 12 luni, nici o diferenta semnificativa intre cei tratati si cei netratati (10% tratati v 16% din grupul de control), in ceea ce priveste aparitia cataractei sau a simptomelor de uscaciune oculara (40% tratati v 45% control).24 Se sustine, in general, faptul ca dozele mai mari de 25 Gy, eliberate in fractionari zilnice, de maximum 2 Gy nu produc lezari ale retinei sau ale nervului optic. Totusi, radioterapia este potential toxica pentru retina, nervul opic, cristalin si sistemul lacrimal, efectele manifestându-se, uneori, la doi ani dupa tratament.29 Pe o serie de cazuri, tratate in cadrul a doua centre, prin iradiere cu fascicul extern s-a semnalat o tipologie de neovascularizatie anormala coroidiana, asociata cu sângerare maculara si exudat si cu o pierdere accentuata a acuitatii vizuale.30 Decelata, la 3-12 luni dupa radioterapie, in rândul a 12,6% din 95 de indivizi si, respectiv, la 7,1% din 98 de subiecti, modificarea observata poate explica absenta beneficiului terapeutic.

Comentariu

Este in curs de desfasurare un SS multicentric privind iradierea pentru degenerarea maculara de vârsta (U Chakravarthy, comunicare personala, 1999). In cadrul experimentelor care au o durata de supraveghere sub doi ani exista riscul ca efectele adverse importante sa nu fie sesizate.

Optiune: Chirurgie submaculara

Sumar: Nu am gasit date suficiente care sa evidentieze efectele chirurgiei submaculare. Rata recurentelor neovascularizatiei coroidiene este ridicata si exista un risc clinic semnificativ de aparitie a complicatiilor oculare ce duc la pierderea vederii si la interventie chirurgicala ulterioara.

Benefici

Nu am gasit nici o sinteza sistematica. Versus fara tratament: Nu am identificat nici un SS. Versus fotocoagulare laser: Am gasit un SS pilot (n=70) ce a comparat chirurgia submaculara cu fotocoagularea laser pentru tratarea neovascularizatiei coroidiane subfoveale recurente (S Bressler, Macular Society Meeting, San Francisco, 1999). In cadrul lui nu s-a observat nici o diferenta semnificativa intre cele doua grupe de tratament. Versus tehnici chirurgicale alternative: Am gasit un SS efectuat pe 80 de ochi cu degenerare maculara de vârsta exudativa, care a comparat interventia chirurgicala asociata cu injectarea subretiniana de activator al plasminogenului tisular cu interventia chirurgicala plus injectarea subretiniana a unei solutii de control.31 Experimentul nu a observat nici o diferenta semnificativa intre rezultatele vizuale sau cele anatomice.

Aspecte nocive

Chirurgia submaculara poate fie sa aiba efecte periculoase pentru vedere, fie sa impuna necesitatea unei interventii chirurgicale ulterioare. Totusi, nu am gasit date care sa evidentieze clar frecventa efectelor adverse. Cea mai mare serie de cazuri de subiecti cu degenerare maculara de vârsta si nelegata de vârsta a semnalat aparitia cataractei (in pâna la 40% dintre cazuri), a dezlipirii de retina (5-8%), a recurentei neovascularizatiei (18-35% in primele 12 luni) si a complicatiilor maculare (hemoragie si repliuri; rata nespecificata).32

Comentariu

Majoritatea datelor referitoare la chirurgia submaculara provin, de regula, din serii mici de cazuri necontrolate statistic (<50 de persoane cu degenerare maculara de vârsta), cu supraveghere de scurta durata si care, adesea, au inclus si subiecti cu alte tipuri de degenerare maculara. Pe baza lor s-a ajuns la concluzia ca, dupa interventia chirurgicala, au beneficiat de imbunatatirea vederii foarte putine persoane cu degenerare maculara de vârsta.29,32 Compararea rezultatelor este dificila, datorita evoluarii tehnicilor chirurgicale, modificarilor in determinarea rezultatelor si a variatiei privind urmarirea. In prezent, un SS amplu, care nu utilizeaza metoda orb, face recrutare de cazuri pentru a compara tehnica chirurgicala standard cu abstinenta la tratament in neovascularizatia nou aparuta si hemoragica, la cei cu degenerare maculara de vârsta (S Bressler, comunicare personala, 1999). Alte tehnici chirurgicale, printre care translocatia maculara si transplantul epiteliului pigmentar retinian, au fost aplicate pe voluntari, dar efectele lor nu au fost inca evaluate.

Optiune: Interferon alfa-2a subcutanat

Sumar: In cadrul unui SS amplu nu s-au inregistrat date care sa evidentieze beneficiul interferonului alfa-2a subcutanat (un medicament antiangiogeneza), fiind identificate, in schimb, grave efecte adverse oculare si sistemice.

Beneficii

Nu am gasit nici o sinteza sistematica. Am identificat un SS multicentric, dublu-orb, efectuat pe 481 de subiecti cu neovascularizatie coroidiana subfoveala datorata degenerarii maculare de vârsta.32 Au fost comparate cu placebo trei doze de interferon alfa-2a subcutanat (1,5, 3 si 6 mUI, administrate de trei ori pe saptamâna, timp de un an). La 52 de saptamâni, indiferent de doza, tratamentul a fost asociat cu un risc mai mare de pierderea a cel putin trei linii pe diagrama optica Snellen, comparativ cu placebo (risc absolut 50% v 38%, crestere de 12%, 0%-23%). Nu s-a observat nici un beneficiu in ceea ce priveste rezultatele secundare sau pe subgrupe de pacienti.

Aspecte nocive

In studiul mentionat, ca si in altele, cu o calitate mai slaba, efectele adverse ale interferonului alfa-2a au fost frecvente si potential severe. Ele au inclus astenia si simptome influenza-like, ca si simptomele gastro-intestinale si efectele pe sistemul nervos central si periferic. Desi a fost semnalat cel putin un eveniment advers la 86% dintre subiectii carora li s-a administrat placebo, proportia pacientilor cu tratament activ, care au prezentat efecte adverse, ca si severitatea acestor efecte au crescut cu doza. Pâna la 5% dintre subiectii tratati au avut retinopatie indusa de interferon alfa-2a,33 aceasta fiind, probabil, responsabila de agravarea evolutiei vizuale in rândul subiectilor tratati.

Comentariu

Exista un interes general privind medicamentele antiangiogenetice sigure, eficiente, ca profilaxie pentru degenerarea maculara de vârsta. In prezent se afla in faza de studiu preclinica si in faza clinica initiala mai multe medicamente. SS investigheaza, actualmente, actiunea thalidomidei, cu si fara fotocoagulare concomitenta, precum si a triamcinolonului intravitros.

Optiune: Tratament fotodinamic

Sumar: Un SS amplu, multicentric a observat ca tratamentul fotodinamic cu verteporfin reduce riscul de pierdere moderata si severa a vederii, in rândul subiectilor cu degenerare maculara de vârsta selectionati (cei care, la angiografia cu fluoresceina, prezinta cu precadere leziuni clasice).

Beneficii

Nu am gasit nici o sinteza sistematica. Versus placebo: Am identificat un SS amplu, multicentric, dublu-orb, privind tratamentul fotodinamic, efectuat pe 609 subiecti cu neovascularizatie nou aparuta si recurenta subfoveala, datorata degenerarii maculare de vârsta. Interventia a constat intr-o procedura bifazica: injectarea de verteporfin, urmata de fototerapie cu laser cu lumina activata. Grupului de control i s-a administrat glucoza, urmata de fototerapie.34 Participantii selectionati aleator pentru grupul de tratament cu verteporfin au fost de doua ori mai numerosi. Tratamentele au fost repetate, ori de câte ori a fost necesar, la fiecare trei luni. Rezultatele au constat in pierderea moderata sau severa a acuitatii vizuale, definita ca pierdere de 15 si 30 litere (aproximativ trei si sase linii) pe diagrama optica speciala, modificari ale sensibilitatii la contrast si la aspectul la angiografia cu fluoresceina.

La fiecare vizita de urmarire, pâna la 12 luni, toti parametrii masurati au avut o semnificatie clinica si statistica mai buna in cadrul grupului de tratament decât in cel de control. La vizita de urmarire de la 12 luni, 61% dintre subiectii tratati, comparativ cu 46% dintre cei din grupul de control au pierdut sub 15 litere (P<0,001). Analiza pe subgrupe a observat ca beneficiul a fost mai mare in cazul ochilor ce prezentau, in mare masura, leziuni coroidiene cu neovascularizatie clasice (67% tratati v 39% din grupul de control) si a fost cel mai marcat la ochii cu leziuni clasice pure (77% tratati v 27% in grupul de control). Cu toate acestea, in cadrul grupului care nu prezenta cu precadere leziuni clasice nu s-a observat nici un beneficiu al tratamentului in ceea ce priveste acuitatea vizuala.

Aspecte nocive

Verteporfin este un colorant fotosensibil ce impune precautii pentru evitarea extravazarii tisulare in timpul injectarii si a expunerii la lumina solara intensa, timp de 24 de ore dupa tratament. Terapia a fost bine tolerata, dar, comaparativ cu interventia de control, a indus intr-o masura mai mare scaderea tranzitorie a vederii (18% tratati v 12% control), reactii la locul injectarii (13% tratati v 3% control), fotosensibilitate (3% tratati v 0% control) si dureri lombare legate de injectare (2% v 0% control)

Glosar

Maculopatia legata de vârsta: Boala degenerativa a maculei (centrul retinei) clasificata drept precoce (marcata de modificari ale druzelor si ale pigmentarii si asociata, de obicei, cu vedere normala) si tardiva, când este cunoscuta ca degenerare maculara legata de vârsta

Neovascularizatie coroidiana: Vase noi in coroida, clasificate pe baza angiografiei cu fluoresceina: in functie de pozitia relativ la fovee - extrafoveala, juxtafoveala sau subfoveala; in functie de aspect - clasica (bine definita) sau oculta (slab definita); si in functie de margini - bine demarcata sau slab demarcata

Cecitate legala: Acuitate vizuala 20/200

Tratament fotodinamic: O procedura in doi timpi, de injectare intravenoasa a unui colorant fotosensibil, urmata de aplicarea unui laser non-termic ce activeaza colorantul. Scopul tratamentului este de a produce obstructia selectiva a vaselor de neoformatie coroidiene.

Chirurgie submaculara: Indepartarea hemoragiei sau a revascularizatiei coroidale, ori a ambelor, dupa vitrectomie

Verteporfina: Un colorant fotosensibil, utilizat in tratamentul fotodinamic

Comentariu

Desfasurarea SS continua, iar rezultatele vor fi anuntate dupa 24 de luni de urmarire. Este in curs de desfasurare si un alt SS multicentric, dublu-orb, care compara tratamentul fotodinamic cu verteporfin, administrat unei game mai largi de subiecti cu degenerare maculara de vârsta exudativa (VIP Study Group, comunicare personala). Tratamentul fotodinamic cu alti coloranti fotosensibilizanti este si el in curs de evaluare, in cadrul unui SS.

Conflict de interese: JA a fost investigator clinic in studiul tratamentului fotodinamic care a utilizat verteporfin, finantat de CIBA Vision/QLT. Autoarea a fost sponsorizata de CIBA Vision pentru participarea la conferinte si simpozioane.

Extracts from "Clinical Evidence"Age related macular degenerationBMJ  2000;321:741-4
Aberdeen Royal Hospitals NHS Trust, AberdeenJennifer J Arnold consultant ophthalmologistPrince of Wales Medical Research Institute, Randwick, NSW, AustraliaShirley H Sarks honorary senior research associateCorrespondence to: J Arnold jjarnold@pacific.net.au

Bibliografie

1 International ARM Epidemiological Study Group. An international classification and grading system for age-related maculopathy and age-related macular degeneration. Surv Ophthalmol 1995;39:367-74.

2 Macular Photocoagulation Study Group. Subfoveal neovascular lesions in age-related macular degeneration. Guidelines for evaluation and treatment in the macular photocoagulation study. Arch Ophthalmol 1991;109:1242-57.

3 Bressler SB, Bressler NM, Fine SL. Age-related macular degeneration. Surv Ophthalmol 1988;32:375-413.

4 Klein R, Klein BEK, Linton KLP. Prevalence of age-related maculopathy: the Beaver Dam eye study. Ophthalmology 1992;99:933-43.

5 Vingerling JR, Dielemans I, Hofman A, et al. The prevalence of age-related maculopathy in the Rotterdam study. Ophthalmology 1995;102:205-10.

6 Mitchell P, Smith W, Attebo K, Wang JJ. Prevalence of age-related maculopathy in Australia. The Blue Mountains eye study. Ophthalmology 1995;102:1450-60.

7 Macular Photocoagulation Study Group. Risk factors for choroidal neovascularisation in the second eye of patients with juxtafoveal or subfoveal choroidal neovascularisation secondary to age-related macular degeneration. Arch Ophthalmol 1997;115:741-7.

8 Pieramici DJ, Bressler SB. Age-related macular degeneration and risk factors for the development of choroidal neovascularization in the fellow eye. Curr Opin Ophthalmol 1998;9:38-46.

9 Maguire P, Vine AK. Geographic atrophy of the retinal pigment epithelium. Am J Ophthalmol 1986;102:621-5.

10 Sarks JP, Sarks SH, Killingsworth M. Evolution of geographic atrophy of the retinal pigment epithelium. Eye 1988;2:552-77.

11 Macular Photocoagulation Study Group. Argon laser photocoagulation for neovascular maculopathy: five-year results from randomized clinical trials. Arch Ophthalmol 1991;109:1109-14.

12 Macular Photocoagulation Study Group. Laser photocoagulation of subfoveal neovascular lesions of age-related macular degeneration: updated findings from two clinical trials. Arch Ophthalmol 1993;111:1200-9.

13 Macular Photocoagulation Study Group. Argon laser photocoagulation for neovascular maculopathy. Three-year results from randomized clinical trials. Arch Ophthalmol 1986;104:694-701.

14 Macular Photocoagulation Study Group. Laser photocoagulation for juxtafoveal choroidal neovascularisation. Five-year results from randomized clinical trials. Arch Ophthalmol 1994;112:500-9.

15 Macular Photocoagulation Study Group. Occult choroidal neovascularization. Influence on visual outcome in patients with age-related macular degeneration. Arch Ophthalmol 1996;114:400-12.

16 Macular Photocoagulation Study Group. Persistent and recurrent neovascularization after laser photocoagulation for subfoveal choroidal neovascularization of age-related macular degeneration. Arch Ophthalmol 1994;112:489-99.

17 Macular Photocoagulation Study Group. Visual outcome after laser photocoagulation for subfoveal choroidal neovascularization secondary to age-related macular degeneration. The influence of initial lesion size and initial visual acuity. Arch Ophthalmol 1994;112:480-8.

18 Coscas G, Soubrane G, Ramahefasolo C, et al. Perifoveal laser treatment for subfoveal choroidal new vessels in age-related macular degeneration. Results of a randomized clinical trial. Arch Ophthalmol 1991;109:1258-65.

19 Bressler NM, Maguire MG, Murphy PL, et al. Macular scatter ("grid") laser treatment of poorly demarcated subfoveal choroidal neovascularisation in age-related macular degeneration. Results of a randomised pilot trial. Arch Ophthalmol 1996;114:1456-64.

20 Arnold J, Algan M, Soubrane G, Coscas G, Barreau E. Indirect scatter laser photocoagulation to subfoveal choroidal neovascularization in age-related macular degeneration. Graefes Arch Clin Exp Ophthalmol 1997;235:208-16.

21 Barondes MJ, Pagliarini S, Chisholm IH, Hamilton AM, Bird AC. Controlled trial of laser photocoagulation of pigment epithelial detachments in the elderly: 4 year review. Br J Ophthalmol 1992;76:5-7.

22 Macular Photocoagulation Study Group. Evaluation of argon green vs krypton red laser for photocoagulation of subfoveal choroidal neovascularisation in the macular photocoagulation study. Arch Ophthalmol 1994;112:1176-84.

23 Willan AR, Cruess AF, Ballantyne M. Argon green vs krypton red laser photocoagulation for extrafoveal choroidal neovascularization secondary to age-related macular degeneration: 3-year results of a multicentre randomized trial. Can J Ophthalmol 1996;31:11-7.

24 Radiation Therapy for Age-related Macular Degeneration (RAD) Study Group. A prospective randomized double-masked trial on radiation therapy for neovascular age-related macular degeneration (RAD) study. Ophthalmology 1999;106:2239-47.

25 Bergink GJ, Hoyng CB, van der Maazen RW, et al. A randomized controlled clinical trial on the efficacy of radiation therapy in the control of subfoveal choroidal neovascularization in age-related macular degeneration: radiation versus observation. Graefes Arch Clin Exp Ophthalmol 1998;236:321-5.

26 Char DH, Irvine AI, Posner MD, Quivey J, Phillips TL, Kroll S. Randomized trial of radiation for age-related macular degeneration. Am J Ophthalmol 1999;127:574-8.

27 Hart PM, Chakravarthy U, MacKenzie G, et al. Teletherapy for subfoveal choroidal neovascularisation of age-related macular degeneration: results of follow up in a non-randomised study. Br J Ophthalmol 1996;80:1046-50.

28 Finger PT, Berson A, Sherr D, et al. Radiation therapy for subretinal neovascularization. Ophthalmology 1996;103:878-89.

29 Ciulla TA, Danis RP, Harris A. Age-related macular degeneration: a review of experimental treatments. Surv Ophthalmol 1998;43:134-46.

30 Spaide RF, Leys A, Herrmann-Delemazure B, et al. Radiation-associated choroidal neovasculopathy. Ophthalmology 1999;106:2254-60.

31 Lewis H, VanderBrug MS. Tissue plasminogen activator-assisted surgical excision of subfoveal choroidal neovascularization in age-related macular degeneration: a randomized, double-masked trial. Ophthalmology 1997;104:1847-51.

32 Thomas MA, Dickinson JD, Melberg NS, et al. Visual results after surgical removal of subfoveal choroidal neovascular membranes. Ophthalmology 1994;101:1384-96.

33 Pharmacological Therapy for Macular Degeneration Study Group. Interferon alfa-2a is ineffective for patients with choroidal neovascularization secondary to age-related macular degeneration: results of a prospective randomized placebo-controlled clinical trial. Arch Ophthalmol 1997;115:865-72.

34 Treatment of Age-related Macular Degeneration with Photodynamic Therapy (TAP) Study Group. Photodynamic therapy of subfoveal choroi- dal neovascularisation in age-related macular degeneration with verteporfin. One-year results of 2 randomized clinical trials-TAP report 1.Arch Ophthalmol 1999;117:1329-45.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Rodica Chirculescu
Autor: