Diagnosticul si tratamentul unei tumori giganto-celulare, forma agresiva, la extremitatea proximala a cubitusului

Studii pe loturi importante de bolnavi (Campanacci2 - 327 de cazuri, in perioada 1913-1983) au aratat ca aparitia unei tumori giganto-celulare (TGC) sau tumora cu mieloplaxe este o localizare exceptionala pentru olecran.

In experienta clinicii noastre (Floares), pe o cazuistica de 48 de tumori cu mieloplaste, inregistrate in decurs de 15 ani, s-au evidentiat doar doua asemenea cazuri (4,16%).

In lucrarea de fata prezentam cazul unui tânar pacient (B.F., 17 ani), internat in clinica de ortopedie si traumatologie a Spitalului de Recuperare - Iasi, care prezenta o formatiune cu evolutie progresiva, de câteva luni, cu aspect si consistenta tumorale, dezvoltata in treimea superioara a antebratului stâng, corespunzator extremitatii superioare a cubitusului. Formatiunea era deosebit de dureroasa, durerea având un caracter osteocop, insotita de temperatura locala si febra. Mobilitatea articulara a cotului era relativ limitata (flexie 45°, extensie 50°), iar nervii cubital, radial si median nu erau afectati.

Tabloul biologic sugera suspiciunea clinica de tumora: anemie moderata (Hb = 10,2 g/), VSH crescut (73,94) si fosfataza alcalina 59 U/l.

Bilantul radiologic prin clisee standard fata si profil au evidentiat o formatiune litica, ce ocupa intreaga metaepifiza cubitala superioara, cu aspect agresiv (intreruperea corticalei), fig. 1-2.

Dat fiind faptul ca anamneza, aspectul clinic si paraclinic sugerau diagnosticul de osteosarcom, s-a practicat biopsie incizionala, care a stabilit diagnosticul anatomo-patologic de tumora cu celule gigante, gr.II (Jaffe-Lichenstein).

 
Fig 1             Fig 2

Pornind de la discrepanta evidenta intre aspectul clinico-radiologic, agresiv si anatomia patologica, ce indica o tumora giganto-celulara gr.II, s-a impus efectuarea unui test suplimentar de apreciere a agresivitatii tumorale prin organizatori nucleolari, dupa tehnica AgNoRs (fig. 3). Ei se prezinta ca numeroase grupari fixatoare argirofile care, la numaratoarea a 100 de celule stromale si gigante, realizeaza o rata de 1,68, in timp ce, pentru alte tumori benigne (osteocondrom, osteoblastom), indicele AgNoRs se situeaza in jurul valorii 1.


Fig 3

Interventia chirurgicala care s-a impus a urmarit exereza tumorala in limite oncologice, care s-a realizat prin rezectia largita a tumorii, dupa o disectie extracapsulara a formatiunii tumorale. De mentionat ca, desi tumora avea un aspect clinico-radiologic agresiv, invaziv, cu subtierea, intreruperea sau disparitia corticalei, pe anumite portiuni, intraoperator nu s-a constatat extensia tumorala in partile moi, tumora fiind relativ bine delimitata, incapsulata, fapt ce a permis o disectie riguroasa si o exereza tumorala de foarte buna calitate. Nervul cubital a fost transpozitionat anterior, iar dupa rezectia tumorii, capul radial a fost plasat in dreptul fosetei olecraniene (tehnica Campbell), iar capsula a fost suturata fest (fig. 4). Postoperator s-a practicat o scurta imobilizare gipsata (10 zile), dupa care s-a trecut la un program de reeducare lenta, activo-pasiva, prin mobilizarea cotului.

Rezultatele clinico-functionale au fost apreciate la interval de un an, postoperator, conform sistemului de evaluare propus de W. Enneking5 (1991). S-a constatat, astfel, un deficit de extensie de 20°, cu o cursa a flexiei - extensiei de 75°, pronosupinatie posibila, prehensiune foarte buna si sensibilitate nervoasa intacta. Aprecierea subiectiva a fost notata ca buna, pacientul reluându-si preocuparile anterioare in cvasitotalitatea lor. Reculul, in acest caz, a fost de doi ani, timp in care nu s-au constatat semne locale sau generale de recidiva.


Fig 4

Discutii si concluzii

Tumora giganto-celulara reprezinta 15-17% din tumorile primitive ale osului si pune deosebite probleme de diagnostic diferential, datorita prezentei celulei gigante si in alte leziuni.

Localizarile cele mai frecvente sunt la genunchi, radius inferior si humerus superior; localizarea pe olecran este exceptionala, de aceea confirmarea existentei unei TGC cu acest sediu presupune mult discernamânt, precum si o cunoastere perfecta a patologiei tumorale osoase, deloc simpla.

De asemenea, un factor important de apreciere a agresivitatii unei tumori poate fi determinarea organizatorilor nucleolari argirofili, ce par a avea mari perspective in cuantificarea tumorilor osoase benigne si maligne.

Clinica Ortopedie si Traumatologie - Spitalul de Recuperare U.M.F., Iasi
P.Botez
Adriana Nitescu

Bibliografie

1 Blant N.E., Aelmes C.A. - Fundamental of Diagnostic Radiology, Ed.Williams & Wilkins, 1994, pg. 105-119.

2 Campanacci M., Baldini N. - Giant-Cell Tumor of Bone, J.B.J.S., ian. 1987, vol.69-A, pg. 106-113.

3 Clohisy J., Schajowics F. - Assesment of Argyrophilic Nucleolar Organizer Region Quantification in Benign and Malignant Bone Tumors, Clinical Orthopaedics and Related Research, ian.1995, vol. 310, pg.229-235.

4 Mc Donald P., Sim F, Dahlin D. - Giant-Cell Tumor of Bone, J.B.J.S., feb.1986, vol. 68-A, pg. 235-242.

5 Enneking W., Dunham W., Gebhard M. - A System for the Functional Evaluation of Reconstructive Procedures After Surgical Treatment of Tumors of the Musculoskeletal System. Clinical Orthopaedics and Releated Research, ian.1993, no.286, pg. 241-245.

6 Fechner., Mills S - Tumors of the Bones and Joints. Atlas of Tumor Pathology. Washington 1993, p.173-181.

7 Floares Gh. - Tumora giganto-celulara a osului, Rev.Medico-Chirurgicala, Iasi, 1970, nr.2, pg. 491.

8 Floares Gh. - Evolutia si tratamentul tumorilor cu celule gigante ale oaselor, Rev. Medico-Chirurgicala, Iasi, 1989, nr. 93 (4), pg. 705.

9 Pana I., Voinea A., Gorun N. - Tumorile osului, Ed.Academiei RSR, 1984, pg.89.

10 Stanculescu D., Orban H. - Tumorile aparatului locomotor, conceptii actuale - Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997, pg. 80-92

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Irina Tanasescu
Autor: