Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Pacientii cu suspiciune de insuficienta cardiaca si cu functie sistolica a ventriculului stâng conservata sufera de "insuficienta cardiaca diastolica" sau au un alt diagnostic? Un studiu descriptiv prospectiv

Rezumat

Obiective: Caracterizarea semnelor clinice ale pacientilor cu suspiciune de insuficienta cardiaca, dar cu pastrarea functiei sistolice a ventriculului stâng, nu atât cu scopul de a le stabili diagnosticul de "insuficienta cardiaca diastolica", cât pentru a identifica existenta altor cauze potentiale pentru simptomele lor.

Protocol de studiu: Studiu descriptiv prospectiv.

Localizare: Serviciile de ecocardiografie ambulatorie, bazate pe accesul direct al pacientilor.

Participanti: 159 de pacienti consultati consecutiv, cu suspiciune de insuficienta cardiaca, carora medicii de familie le-au recomandat efectuarea unui examen de specialitate.

Principalii parametri masurati: Simptomele (dispnee de efort, edeme maleolare si dispnee nocturna paroxistica) si antecedentele de boala cardiaca coronariana si de boala pulmonara cronica. Ecocardiografia transtoracica, indicele de masa corporala, testele functionale pulmonare si electrocardiografia.

Rezultate: 109 dintre cei 159 de participanti erau suspectati fie de insuficienta cardiaca in absenta disfunctiei sistolice a ventriculului stâng, fie de afectiuni cardiace valvulare ori de fibrilatie atriala. Dintre cei 109 subiecti, 40 fie erau obezi, fie aveau obezitate patologica, 54 prezentau o reducere cu 70% a volumului expirator fortat la o secunda, iar 97 de pacienti aveau o rata de vârf a fluxului expirator 70% fata de valoarea normala. Treizeci si unu de pacienti aveau istoric de angina pectorala, 12 avusesera un infarct miocardic si sapte suferisera o grefa arteriala coronariana de tip bypass. Numai in sapte cazuri nu s-a putut gasi o explicatie a simptomatologiei prezentate.

Concluzii: In cazul majoritatii pacientilor diagnosticati cu insuficienta cardiaca, dar cu pastrarea functiei sistolice a ventriculului stâng exista o explicatie alternativa pentru simptomatologia lor, ca, de exemplu, obezitatea, afectiunile pulmonare si ischemia miocardica, rareori fiind necesar diagnosticul de insuficienta cardiaca diastolica. Diagnosticele alternative trebuie cautate cu rigurozitate si urmarite in mod corespunzator.

Introducere

Odata cu disponibilitatea pe scara larga a evaluarilor noninvazive ale functiei ventricului stâng a devenit evident faptul ca multi dintre pacientii diagnosticati cu insuficienta cardiaca isi pastreaza functia sistolica a ventriculului stâng.1,2 S-a emis ipoteza ca pacientii respectivi ar prezenta anomalii ale umplerii ventriculare in diastola, incetatenindu-se termenul de "insuficienta cardiaca diastolica".1-3 Cu toate acestea, exista probabilitatea ca, din cauza nespecificitatii semnelor si simptomelor de care s-a tinut cont in stabilirea diagnosticului de insuficienta cardiaca, cel putin unii dintre pacienti sa nu aiba anomalii ale functiei ventriculare diastolice, simptomatologia lor datorându-se altor cauze. Am studiat pacientii cu suspiciune de insuficienta cardiaca, care s-au prezentat consecutiv la serviciul nostru de ecocardigrafie transtoracica cu acces direct, cu trimitere de la medicul de familie, si la care s-a constatat pastrarea functiei sistolice ventriculare stângi. Am definit caracteristicile lor clinice si am luat in considerare urmatoarele diagnostice alternative: obezitatea, afectiunile respiratorii si cardiopatia ischemica.

Metode

Pacienti - Am studiat pacientii cu functia sistolica a ventriculului stâng pastrata, carora li s-a recomandat, pentru suspiciunea de insuficienta cardiaca, consultarea unui serviciu de ecocardiografie ambulatoriu cu acces direct. Nu au fost inclusi in studiile ulterioare pacientii cu disfunctie sistolica a ventriculului stâng (conform evaluarii calitative "glob ocular", vezi mai jos), cei cu afectiune valvulara si cei cu fibrilatie atriala. Studiul a fost aprobat de comitetul local pentru etica medicala. Fiecare pacient a semnat un consimtamânt informat.

Antecedente medicale, medicamente utilizate si simptome: S-a inregistrat anamneza clinica completa, o atentie deosebita fiind acordata simptomelor de dispnee de repaus sau de efort, dispneei nocturne paroxistice si edemelor maleolare. A fost solicitat, in mod special, istoricul curent sau mai vechi de angina pectorala. Severitatea anginei pectorale a fost clasificata conform reglementarilor stabilite de Canadian Cardiovascular Society (Societatea Cardiovasculara Canadiana).4 S-a notat medicatia curenta.

Indicele de masa corporala: Indicele de masa corporala a fost calculat prin metoda obisnuita (greutatea (kg)/inaltime (m)2). Participantii cu un indice de masa corporala mai mic de 18,5 au fost considerati subponderali, 18-24,9 fiind greutatea normala, 25,0-29,9 supraponderali, 30,0-39,9 obezi, iar in cazul unui numar de peste 40 de subiecti s-a apreciat ca ar fi vorba despre obezitate patologica.5

Functia respiratorie: In cazul tuturor pacientilor s-a masurat rata de vârf a fluxului expirator si s-a efectuat spirometria - respectiv, volumul expirator fortat la o secunda (FEV¦) si capacitatea vitala fortata.

Electrocardiografia: Pentru fiecare pacient s-a inregistrat o electrocardiograma standard de repaus, cu 12 electrozi. Undele Q patologice au fost inregistrate drept dovezi ale unui infarct miocardic precedent. S-a considerat ca modificarile ST/T, infarctul miocardic precedent sau blocul major de ramura stânga concordau cu diagnosticul de cardiopatie ischemica.

Ecocardiografia transtoracica: Pentru fiecare pacient s-a efectuat ecocardiografia transtoracica, utilizând un Acuson 128XP10c, pacientul aflându-se in pozitie de decubit lateral stâng. Examinarile au fost efectuate de acelasi operator (LC). Evaluarile calitative ale functiei sistolice a ventriculului stâng s-au facut prin tehnica "glob ocular", cu doua imagini dimensionale.6,7 Evaluarile cantitative au fost realizate prin masurarea fractiei de ejectie si a fractiei de scurtare, folosind o ecocardiografie in modul M. Fractia de ejectie a mai fost determinata si prin utilizarea metodei biplane Simpson.

Do patients with suspected heart failure and preserved left ventricular systolic function suffer from "diastolic heart failure" or from misdiagnosis? A prospective descriptive study
BMJ 2000;321:215-9

Department of Cardiology, Western Infirmary, Glasgow G11 6NT
Lynne Caruana senior cardiac technician
Mark C Petrie specialist registrar in cardiology
Andrew P Davie specialist registrar in cardiology
John J V McMurray professor of medical cardiology
Correspondence to: J McMurray j.mcmurray@bio.gla.ac.uk

Bibliografie

1 Vasan RS, Benjamin EJ, Levy D. Prevalence, clinical features and prognosis of diastolic heart failure: an epidemiologic perspective. J Am Coll Cardiol 1995;26:1565-74.

2 Davie AP, Francis CM, Caruana L, Sutherland GR, McMurray JV. The prevalence of left ventricular diastolic filling abnormalities in patients with suspected heart failure. Eur Heart J 1997;18:981-4

3 Diller PM, Smucker DR, David B, Graham RJ. Congestive heart failure due to diastolic or systolic dysfunction. Frequency and patient characteristics in an ambulatory setting. Arch Fam Med 1999;8:414-20.

4 Campeau L. Grading of angina pectoris. Circulation 1976;54:522-3.

5 Anonymous. Physical status: the use and interpretation of anthropometry. World Health Organ Tech Rep Ser 1995;854:1-452.

6 Choy AM, Darbar D, Lang CC, Pringle TH, McNeill GP, Kennedy NS. Detection of left ventricular dysfunction after acute myocardial infarction-comparison of clinical, echocardiographic, and neurohumoral methods. Br Heart J 1994;72:16-22.

7 Willenheimer RB, Israelsson BA, Cline CM, Erhardt LR. Simplified echocardiography in the diagnosis of heart failure. Scand Cardiovasc J 1997;31:9-16.

8 Schiller NB, Acquatella H, Ports TA, Drew D, Goerke J, Ringertz H, et al. Left ventricular volume from paired biplane two-dimensional echocardiography. Circulation 1979;60:547-55.

9 Miyitake K, Okamoto M, Minoshita N. Augmentation of atrial contribution to left ventricular inflow with ageing as assessed by intracardiac Doppler flowmetry. Am J Cardiol 1984;53:586-9.

10 Senni M, Tribouilloy CM, Rodeheffer RJ, Jacobsen SJ, Evans JM, Bailey KR, et al. Congestive heart failure in the community-a study of all incident cases in Olmsted County, Minnesota, in 1991. Circulation 1998;98:2282-9.

11 Remes J, Miettinen H, Reunanen A, Pyorala K. Validity of clinical diagnosis of heart-failure in primary health-care. Eur Heart J 1991;12:315-21.

12 Vasan RS, Larson MG, Benjamin EJ, Evans JC, Reiss CK, Levy D. Congestive heart failure in subjects with normal versus reduced left ventricular ejection fraction. J Am Coll Cardiol 1999;33:1948-55.

13 Mosterd A, Hoes AW, deBruyne MC, Deckers JW, Linker DT, Hofman A, et al. Prevalence of heart failure and left ventricular dysfunction in the general population-the Rotterdam study. Eur Heart J 1999;20:447-55.

14 Andersson B, Caidahl K, Waagstein F. An echocardiographic evaluation of patients with idiopathic heart-failure. Chest 1995;107:680-9.

15 Cowie MR, Struthers AD, Wood DA, Coats AJS, Thompson SG, Poole-Wilson PA, et al. Value of natriuretic peptide assessment of patients with possible new heart failure in primary care. Lancet 1997;350:1349-51.

16 Caruana L, Davie AP, Petrie MC, McMurray JJV. Diagnosing heart failure. Eur Heart J 1999;20:393-4.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Irina Tanasescu
Autor: