Efectul consumului de bere asupra riscului de infarct miocardic: studiu populational, de tip caz-control

Multe studii au aratat existenta unei corelatii inverse intre consumul de alcool si boala coronariana, a carei severitate poate fi atenuata in cazul consumarii unor cantitati mai mari de baturi alcoolice.1 Totusi, continua sa fie neclar daca efectul protector este conferit numai de anumite bauturi (cum ar fi vinul rosu) sau este asociat cu etanolul.

Este o dilema greu de solutionat, intrucât e posibil ca bautorii de vin sa constituie o categorie aparte fata de persoanele ce consuma alte tipuri de bauturi sau care au alte obiceiuri in ceea ce priveste consumul de bauturi alcoolice. Am abordat acest aspect prin realizarea unui studiu in Republica Ceha, tara in care se consuma cu precadere bere, limitând investigatiile doar la persoanele ce nu beau vin sau spirtoase.

Participanti, metode si rezultate

Am realizat un studiu populational, de tip caz-control, in cinci districte din Cehia. Au fost considerati eligibili toti barbatii cu vârsta cuprinsa intre 25 si 64 de ani, care au avut un prim infarct miocardic non-fatal si care, timp de 18 luni, au intrunit criteriile MONICA, stabilite de Organizatia Mondiala a Sanatatii (monitorizarea factorilor determinanti si a tendintelor bolilor cardio-vasculare), in ceea ce priveste infarctul cert sau probabil.2 Toate cazurile au consimtit sa participe la studiu. Lotul martor a fost constituit dintr-un esantion aleator din populatie, stratificat pe vârste (rata de raspuns 77%). Datele referitoare la cazuri si martori au fost colectate folosind protocoale identice (detaliile sunt date in alte lucrari3).

Participantii au declarat fecventa consumului oricarui tip de alcool (niciodata; mai putin de o data pe luna; o data sau de doua ori pe luna; aproape zilnic sau zilnic; de doua ori pe zi sau mai des). De asemenea, ei au declarat ce cantitate de vin, tarie si bere consuma pe parcursul unei saptamâni obisnuite. Media consumului de alcool pur a fost de 148 g pe saptamâna, din care 87% a fost consumat sub forma de bere. Investigatiile au fost limitate la nebautori si la bautori ‘'exclusiv'' de bere (barbati care, de regula, nu beau vin sau tarii). Participantii au fost clasificati in patru grupe, in conformitate cu media consumului saptamânal de bere: 0,5 l (aproximativ 18g de alcool), unde erau inclusi si nebautorii; 0,5-3,9 l (18-144g de alcool); 4-8,9 l (145-324g de alcool); 9 l (325g de alcool).

S-a observat ca erau expusi celui mai mic risc barbatii ce consumau alcool aproape zilnic sau zilnic (riscul relativ estimat, ajustat, 0,38; interval de incredere 95%, de la 0,19 la 0,75) si cei care obisnuiau sa bea 4-8,9 l de bere pe saptamâna (0,34; de la 0,19 la 0,61) (tabelul 1). Atunci când ingestia de alcool a fost analizata pe categorii mai strâns delimitate, cel mai scazut nivel de risc a fost inregistrat in cazul unui consum saptamânal de 5-6 l, dar intervalele de incredere au fost largi, datorita numarului mic de subiecti din fiecare categorie (date neprezentate). Rezultatele nu s-au modificat nici când au fost exclusi barbatii cu antecedente de boala cardiaca, accident vascular cerebral, diabet sau cancer.

Tabelul 1 Numarul cazurilor si martorilor (nebautori sau bautori exclusiv de bere) si riscul relativ estimat
(interval de incredere 95%) de producere a unui infarct miocardic non-fatal, pentru frecventa consumului
 si consumul saptamânal mediu de bere.

  Nr de cazuri/martori Riscul relativ ajustat in functie de vârsta si district Riscul relativ complet ajustat*
Frecventa consumului de alcool      
Niciodata  30/63  1.0  1.0
Mai putin de o data pe luna  23/48  0.90 (0.43 la 1.87)  1.14 (0.52 la 2.51)
Mai putin de o data pe saptamâna  26/81  0.65 (0.32 la 1.29)  0.62 (0.29 la 1.33)
De câteva ori pe saptamâna  68/276  0.56 (0.32 la 0.98)  0.60 (0.32 la 1.12)
Aproape zilnic sau zilnic  37/234  0.37 (0.20 la 0.68)  0.38 (0.19 la 0.74)
De doua ori pe zi sau mai mult  15/31  1.04 (0.45 la 2.37)  0.99 (0.41 la 2.38)
Consumului saptamânal mediu de bere      
<0,5 l/saptamâna  77/181  1.0  1.0
0,5-3,9 l/saptamâna  88/325  0.68 (0.46 la 1.00)  0.65 (0.42 la 1.00)
4-8,9 l/saptamâna  24/178  0.38 (0.22 la 0.65)  0.34 (0.19 la 0.61)
>9 l/saptamâna  13/51  0.65 (0.32 la 1.33)  0.54 (0.25 la 1.14)
*Ajustata in functie de vârsta, district, educatie, fumat, indice abdomino-fesier si antecedentele personale de diabet si concentratie crescuta a colesterolului.

Comentarii

In prezentul studiu despre bautorii de bere, cel mai mic risc de producere a unui infarct miocardic a fost inregistrat in rândul barbatilor ce consumau alcool aproape zilnic sau zilnic si care beau saptamânal 4-9 l de bere. Datele au sugerat ca efectul protector s-a pierdut la barbatii ce consumau alcool de doua ori pe zi sau mai des, ceea ce confirma rezultatele studiilor referitoare la consumul altor tipuri de bauturi.

Este putin probabil ca rezultatele studiului nostru sa se datoreze unor erori sau confuzii. Acesta a fost un studiu populational, care a beneficiat de un grad ridicat de recrutare a cazurilor de infarct de miocard inregistrate oficial intr-o populatie bine definita, precum si de o rata buna de participare a controalelor selectate aleatoriu, din documentele de evidenta a populatiei.3 Intrebarile legate de consumul mediu de alcool conduc, de obicei, la subestimarea aportului real, dar clasificarea subiectilor in functie de consumul mediu pe termen lung reflecta destul de fidel realitatea.4 Restrângând studiul exclusiv la bautorii de bere, am eliminat potentialele erori create de consumul altor bauturi. Este putin probabil ca atât cazurile, cât si martorii sa fi raspuns in mod diferit la intrebari; un studiu de cohorta, efectuat in Bavaria, o alta regiune cunoscuta pentru procentul mare al consumatorilor de bere, a condus la rezultate similare.5 Rezultatele obtinute sustin teoria conform careia efectul protector al ingestiei de alcool s-ar datora mai degraba etanolului decât altor substante specifice, prezente in diferitele tipuri de bauturi.

Multumim cardiologilor locali din districtele participante.

Participanti: MB, ZS si MM au proiectat impreuna extinderea proiectului ceh MONICA la dimensiunile prezentului studiu de tip caz-control. MB a analizat datele si a redactat manuscrisul. ZS a coordonat colectarea datelor si a participat la interpretarea lor, precum si la redactarea articolului. MM a initiat proiectul, a participat la interpretarea datelor si la scrierea articolului. MB va indeplini si rolul de garant.

Finantare: Studiul a fost finantat printr-o bursa oferita de Trustul Wellcome si de Ministerul Sanatatii al Cehiei. MB a fost sprjinit financiar cu ajutorul unei burse de epidemiologie clinica, oferita de Trustul Wellcome. Finantarea MM a fost asigurata de un fond de cercetare universitara, alocat de MRC.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Effect of beer drinking on risk of myocardial infarction: population based case-control study
BMJ 2000;320:1378-9

International Centre for Health and Society, Department of Epidemiology and Public Health, University College London, London WC1E 6BT
Martin Bobak senior lecturer
Michael Marmot professor
Department of Preventive Cardiology, Institute of Clinical and Experimental Medicine, 140 00 Prague, Czech Republic
Zdenka Skodova senior researcher
Correspondence to: M Bobak martinb@public-health.ucl.ac.uk

Bibliografie

1 Rimm EB, Klatsky A, Grobbee D, Stampfer MJ. Review of moderate alcohol consumption and reduced risk of coronary heart disease: is the effect due to beer, wine, or spirits? BMJ 1996;312:731-6.

2 World Health Organization. Multinational monitoring of trends and determinants of cardiovascular diseases-"MONICA project." Manual of operations. Version 1.1. CDV/MNC. December 1986. Geneva: WHO, 1987.

3 Bobak M, Skodova Z, Hertzman C, Marmot M. Own education, current conditions, parental material circumstances and risk of myocardial infarction in a former communist country. J Epidemiol Community Health 2000;54:91-6.

4 Rehm J, Greenfield TK, Walsh G, Xie X, Robson L, Single E. Assessment methods for alcohol consumption, prevalence of high risk drinking and harm: a sensitivity analysis. Int J Epidemiol 1999;28:219-24.

5 Keil U, Chambless LE, Doering A, Filipiak B, Stieber J. The relation of alcohol intake to coronary heart disease and all-cause mortality in a beer-drinking population. Epidemiology 1997;8:150-6.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Bogdan Neagu
Autor: