Diferentele de sanatate la femei si barbati

Femeile sunt frecvent excluse din studiile referitoare la diferentele ce exista in evaluarea sanatatii. O astfel de atitudine este justificata de absenta datelor referitoare la sexul feminin, dar mai exista si prejudecata ca inegalitatile sunt mult mai estompate la femei, comparativ cu barbatii.

Un alt aspect il reprezinta dificultatea de a le clasifica pe femei in functie de clasa sociala sau de pozitia lor in cadrul comunitatii.1-3

In studiul lor (Comparing health inequality in men and women: prospective study of mortality 1986-96. A Sacker, D Firth, R Fitzpatrick, K Lynch, M Bartley. BMJ 2000; 320:1303-7), Sacker si colab au aratat ca utilizarea unui anumit indicator al clasei sociale sau al pozitiei sociale in comunitate modifica dimensiunea inegalitatilor existente in aprecierea starii de sanatate.4 Astfel, la femei, raportul dintre ratele de mortalitate ale categoriilor sociale situate la extremitatile unei scale sociale cu sapte trepte este de 1,75, daca se aplica scala Cambridge a ocupatiilor, si, respectiv, de numai 1,52, daca se ia in considerare noua clasificare socioeconomica a Office for National Statistics (ONS - Biroul National de Statistica). La barbati, situatia este total inversata, raportul mentionat fiind mai mare atunci când se aplica clasificarea ONS fata de cel obtinut cu scala Cambridge.

Comparând datele oferite de scala Cambridgde, diferentele dintre starea de sanatate a femeilor din diferite clase sociale au fost cel putin la fel de importante ca si cele constatate la barbati; totusi, folosind clasificarea ONS, raportul pare sa se micsoreze la femei. In concluzie, indicatorii sociali utilizati trebuie redefiniti, pentru a permite o evaluare reala a inegalitatilor privitoare la starea de sanatate a femeilor.

Studiile efectuate in ultimii ani pe aceasta tema s-au confruntat cu aceleasi dificultati. Criteriile de apreciere a sanatatii, utilizate de studiile respective, au fost autoevaluarea, mortalitatea specifica, generata de boli cardiovasculare si de alte afectiuni, precum si mortalitatea globala.5-9 Studiile medicale depind, practic, de principiile sociologice de interpretare a stratificarii sociale. Unii autori sustin utilizarea scalei Cambridge,10 pe care o considera o alternativa atât a schemei Erikson-Goldthorpe de clasificare a claselor sociale,11 cât si a clasificarii ONS. Sacker si colab afirma ca "intelegerea diferentelor aparute in aprecierea starii de sanatate este posibila numai atunci când se folosesc criterii ce surprind natura multidimensionala a inegalitatilor sociale, precum si efectele aleatorii ale acestei naturi asupra barbatilor si femeilor." O asemenea premisa pare rezonabila, dar e greu de spus daca studiul autorilor mentionati reuseste sau nu sa acopere respectiva "multidimensionalitate."

Clasificarea ONS se bazeaza pe caracteristicile ocupatiilor (de exemplu, daca un loc de munca necesita sau nu calificari speciale) si pe pozitia lor pe piata muncii. Dar diferentele dintre ocupatii presupun si alte aspecte, cum ar fi, de exemplu, salarizarea. De asemenea, ocupatiile pot dezvolta o "cultura profesionala", in care fumatul si consumul de alcool prezinta variatii considerabile.12

In schimb, scala Cambridge ia in considerare informatii bazate pe relatiile de prietenie. In contextul ei, faptul ca doi amici au ocupatii diferite arata ca distanta sociala dintre ocupatiile respective este minima.13 Prandy afirma ca respectivul criteriu reflecta "diferentele dintre avantajele si dezavantajele generale, care se repercuteaza asupra stilului de viata."13

Se pune intrebarea daca relatiile de prietenie se bazeaza, intr-adevar, pe egalitatea dintre avantajele si dezavantajele sociale, deoarece ipoteza nu pare evidenta in viata de zi cu zi. De asemenea, nu se stie sigur daca stilul de viata influenteaza sanatatea intr-o masura mai mare decât alti factori sociali (cum ar fi venitul). Din studiul lui Sacker si colab nu reiese ca stilul de viata ar fi factorul cheie. Un studiu anterior al acelorasi autori indica, totusi, ca anumiti factori de risc cardiovascular prezinta o relatie strânsa cu scorurile scalei Cambridge.14

Care dintre scalele de stratificare sociala este cea mai adecvata? Majoritatea sociologilor ar afirma ca raspunsul la aceasta intrebare trebuie cautat in problemele de sociologie generala. Pentru a evalua situatia intr-o serie de tari din Europa de Vest, studiul european asupra diferentelor remarcate in aprecierea starii de sanatate a utilizat scala Erikson-Goldthorpe. Concluzia studiului a fost ca diferentele intre clasele sociale, aparute in urma utilizarii criteriului de autoevaluare a starii de sanatate, nu se datoreaza ocupatiei; observatia a constituit, ulterior, punctul de plecare pentru un alt program de cercetare.15 In consecinta, relatia cauzala dintre pozitia sociala si gradul de sanatate reprezinta un aspect diferit de cel al definirii corecte a pozitiei sociale.

Cum apreciem pozitia sociala a femeilor? In mod traditional, se utilizeaza drept criterii ocupatia femeii, a sotului ei (femeia necasatorita este clasificata numai in functie de propria-i ocupatie) si metoda pe baza "predominantei" in cuplu. Acest ultim criteriu compara ocupatiile celor doi soti si ii asociaza pe amindoi cu ocupatia cea mai importanta. In Suedia, utilizarea metodei predominantei in cuplu a indicat diferente sociale mai mari intre femei, comparativ cu criteriul ocupatiei propriu-zise a femeii, atât in ceea ce priveste bolile cardiovasculare, cât si mortalitatea globala.8 In Marea Britanie, datele referitoare la autoevaluarea sanatatii (exceptând bolile cronice) sugereaza aceeasi tendinta; metoda bazata pe ocupatia principala in cuplu a relevat diferente sociale mai mari decât criteriile individuale.5

Studiul lui Sacker si colab a identificat diferente sociale mai mari intre femei atunci când s-a aplicat scala Cambridge, comparativ cu clasificarea ONS. Rezultatul obtinut se explica, oare, prin faptul ca scala utilizeaza metoda predominantei in cuplu ori pentru ca foloseste criterii mai adecvate de apreciere a pozitiei sociale a femeii, comparativ cu clasificarea ONS? Suntem de parere ca o atare comparatie nu este corecta, din moment ce clasificarea ONS se bazeaza pe stratificarea in functie de ocupatia propriu-zisa a femeii, in timp ce scorurile Cambridge atribuie femeii ocupatia principala in cuplu.

Studiul lui Koskinen si Martelin arata ca diferentele socioeconomice intre ratele de mortalitate la femei se datoreaza tocmai acestei subpopulatii de femei casatorite; astfel, pentru femeile necasatorite, divortate sau vaduve, diferentele de mortalitate sunt similare cu grupurile echivalente de barbati.9 De asemenea, Koskinen si Martelin au constatat ca diferentele socioeconomice intre ratele de mortalitate specifice pentru anumite cauze de deces nu au fost mai reduse la femei fata de barbati. Comparând cauzele specifice de deces, in functie de pozitia sociala, apreciata prin metoda ocupatiei principale in cuplu, diferentele socioeconomice dintre ratele de mortalitate la femei ar putea fi mai mari sau cel putin identice cu cele observate la barbati. In ceea ce priveste cauzele majore de deces, cum ar fi bolile cardiovasculare, exista numeroase date care confirma aceasta supozitie.

Health inequalities in women and men
Studies of specific causes of death should use household criteria
BMJ 2000;320:1286-7

Denny Vågerö professor of medical sociology
Department of Sociology, Stockholm University, 10691 Stockholm, Sweden mailto:denny.vagero@sociology.su.se)

Bibliografie

1 Sacker A, Firth D, Fitzpatrick R, Lynch K, Bartley M. Comparing health inequality in men and women: prospective study of mortality 1986-96. BMJ 2000;320:1303-7.

2 Goldthorpe J. Women and class analysis. In defense of the conventional view. Sociology 1983;17:465-88.

3 Stanworth M. Women and class analysis: a reply to John Goldthorpe. Sociology 1984;18:159-70.

4 Erikson R. Social class of men, women and families. Sociology 1984;18:500-14.

5 Arber S. Comparing inequalities in women's and men's health: Britain in the 1990s. Soc Sci Med 1997;44:773-87.

6 Dahl E. Inequality in health and the class position of women-the Norwegian experience. Social Health Illness 1991;13:492-505.

7 Chandola T. Social inequality in coronary heart disease: a comparison of occupational classifications. Soc Sci Med 1998;47:525-33.

8 Vågerö D, Lundberg O. Socioeconomic mortality differentials among adults in Sweden. In: Lopez A, Caselli G, Valkonen T, eds. Adult mortality in developed countries. From description to explanation. Oxford: Clarendon Press, 1995:223-42.

9 Koskinen S, Martelin T. Why are socioeconomic mortality differences smaller among women than among men? Soc Sci Med 1994;38:1385-96.

10 Prandy K. Class stratification and inequalities in health: a comparison of the Registrar General's social classes and the Cambridge scale. Social Health Illness 1999;21:466-84.

11 Erikson R, Goldthorpe J. The constant flux. A study of class mobility in industrial countries. Oxford: Clarendon, 1992.

12 Hemmingson T, Lundberg I, Romelsjö A, Alfredsson L. Alcoholism in social classes and occupations in Sweden. Int J Epidemiol 1997;26:584-91.

13 Prandy K. The revised Cambridge scale of occupations. Sociology 1990;24:629-55.

14 Bartley M, Sacker A, Firth D, Fitzpatrick R. Understanding social variation in cardiovascular risk factors in women and men: the advantage of theoretically based measures. Soc Sci Med 1999;49:831-45.

15 Mackenbach J, Kunst A, Cavelaars A, Groundhog F, Geurts J, EI working group on socio-economic inequalities in health. Socioeconomic inequalities in morbidity and mortality in western Europe: a comparative study. Lancet 1997;349:1655-9.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Malina Ioanas
Autor: