Petit guide du développement spirituel NoëlL'actu viagra viagrasansordonnancefr.com décryptéeAgirEcocitoyen J'ai fait un stage de survie en pleine nature Don, troc, partage : consommons collaboratif! Vous recherchez une formation?

Depresia in boala Parkinson

Manifestarile psihice se asociaza frecvent cu boala Parkinson idiopatica si, de multe ori, nu sunt diagnosticate corect sau sunt tratate necorespunzator.1 Depresia si anxietatea sunt cele mai curente afectiuni psihice care insotesc boala Parkinson.

Intr-un studiu efectuat de Mensa si colab s-a observat ca 12 din 24 de pacienti cu boala Parkinson au prezentat criterii de diagnostic de boala anxioasa conform Diagnostic and Statistical Manual, iar 11 dintre ei au avut manifestari de depresie.2 O serie de sinteze sistematice recente indica faptul ca depresia este un aspect curent si cu potential morbid marcat, in boala Parkinson, ce afecteaza circa 40-50% dintre pacienti. Desi etiologia sa este neclara (au fost incriminate modificari biochimice, factori psihosociali si stres conjunctural), s-a constatat ca depresia deterioreaza considerabil calitatea vietii la respectiva categorie de pacienti, care necesita o diagnosticare corecta si un tratament corespunzator.

Diagnosticul nu este, totusi, prea usor de stabilit, deoarece exista riscul ca simptomele clinice de depresie sa se suprapuna sau sa fie in mod eronat atribuite bolii Parkinson (de exemplu, indiferenta afectiva, dificultatea de a munci, oboseala, pierderea motivatiei si reducerea libidoului). In plus, depresia la pacientii cu boala Parkinson difera calitativ de depresia primara, prin aceea ca manifestari precum autoblamarea, vina, sentimentul esecului, pulsiunile autodistructive si suicidul sunt mai putin frecvente.7

Pâna in prezent, nici un studiu nu a reusit sa identifice o asociere clara intre severitatea depresiei si disfunctia motorie. Manifestarile depresive preced disfunctia motorie la 12-37% dintre bolnavii de Parkinson.7 Severitatea depresiei contribuie la tulburarile cognitive din boala Parkinson; un studiu prospectiv a evidentiat ca la pacientii cu boala Parkinson care, initial, nu prezentau dementa, aparitia depresiei s-a asociat cu un risc semnificativ mai mare de instalare ulterioara a dementei.9

In boala Parkinson, depresia este atribuita, de obicei, unei reduceri a nivelului de catecolamine cerebrale, respectiv de serotonina (o scadere a concentratiei acidului 5-hidroxi-indolacetic in lichidul cefalorahidian) sau de dopamina (studii postmortem au evidentiat o depletie de dopamina in zona tegmentala ventrala, iar tomografia cu emisie de pozitroni a aratat un hipometabolism in cortexul orbital si prefrontal). Paradoxal, levodopa si antagonistii de dopamina (cu exceptia selegilinei in doze mari, 30-40 mg/zi) nu reduc manifestarile depresive asa cum ar fi de asteptat. La pacientii cu simptome motorii fluctuante, depresia se accentueaza atunci când functia motorie este mai afectata; in mod suprinzator, stimularea cerebrala profunda, mai ales la nivelul nucleilor subtalamici, poate determina o depresie intârziata, desi produce ameliorarea functiei motorii.10

Odata ce s-a diagnosticat depresia, tratamentul este dificil de stabilit in conditiile in care pacientul urmeaza deja o anumita medicatie. Deoarece nu dispunem de studii clinice sistematice pe aceasta tema, prescrierea antidepresivelor sta sub semnul a trei intrebari majore.3,4 In primul rând, nu se stie precis daca medicatia antidepresiva accentueaza sau induce manifestarile de parkinsonism, deoarece antidepresivele triciclice, precum desipramina, nortriptilina si imipramina, pot ameliora simptomatologia motorie; pe de alta parte, insa, s-a demonstrat ca inhibitorii selectivi ai receptorilor de serotonina pot induce parkinsonimul. Fluoxetina este singurul medicament studiat in acest sens, dar o sinteza retrospectiva, publicata de Caley si Friedman, nu a confirmat faptul ca fluoxetina ar determina manifestari de Parkinson.5 Nu exista date referitoare la noile antidepresive cum sunt venlafaxina (un inhibitor de receptori serotonina-noradrenalina) si mirtazapina (un inhibitor specific noradrenalina-serotonina).

A doua intrebare este legata de reactiile adverse ale antidepresivelor administrate pacientilor cu boala Parkinson. Antidepresivele triciclice pot produce halucinatii, tulburari cognitive (datorita efectului anticolinergic) si hipotensiune ortostatica (prin blocarea receptorilor alpha adrenergici). A treia intrebare se refera la interactiunile dintre medicamentele antidepresive si antiparkinsoniene. Se pare ca numai combinatia lor este defavorabila: inhibitorii selectivi ai receptorilor de serotonina (cum sunt fluoxetina si fluvoxamina) si selegilina se asociaza cu un sindrom serotoninic rar (frecventa 0,24%).12 Diagnosticul sindromului serotoninic se bazeaza pe urmatoarele simptome: tulburari ale statusului mental (cum sunt halucinatiile, scaderea nivelului de constienta), mioclonii, transpiratie, accentuare a reflexelor, tremor, diaree, frisoane, miscari necoordonate, febra. Acest sindrom poate duce la deces.

Depresia asociata cu boala Parkinson necesita tratament obligatoriu. Ca medicatie de electie se utilizeaza inhibitorii receptorilor de serotonina (sertralina 50-200 mg/zi; paroxetina 20-40 mg/zi) sau, in unele tari si in mod empiric, tianeptina (12,5 mg x3/zi), care creste blocarea presinaptica a acidului 5-hidroxi-indolacetic, sau moclobemid (300 mg/zi), un inhibitor reversibil si selectiv, de tipul monoaminoxidazei. Interactiunile medicamentoase sunt rare, cu exceptia selegilinei in doza mai mare, de 5 mg, de doua ori pe zi. Sunt necesare studii clinice suplimentare nu numai pentru a determina raportul risc-beneficiu al acestor regimuri terapeutice, ci si pentru a stabili posologia si durata optime ale tratamentului antidepresiv in boala Parkinson.

Contributii: Profesorul Allain a primit fonduri pentru studiile clinice din partea companiilor Schering, Novartis, Roche si Sanofi-Synthelabo. De asemenea, a primit onorarii pentru participarea la simpozioanele organizate de companiile Schering, Janssen International, Pfizer International si Novartis

Depression in Parkinson's disease
Must be properly diagnosed and treated to avoid serious morbidity
BMJ 2000;320:1287-8

Hervé Allain head, department of experimental and clinical pharmacology
Stèphane Schuck assistant, unit of pharmacoepidemiology
Nicolas Mauduit research assistant, unit of pharmacovigilance
University of Rennes I, 2 avenue Pr Leon Bernard, 35043 Rennes Cedex, France mailto:Herve.Allain@univ-rennes1.fr)

Bibliografie

1 Henderson R, Kurlan R, Kersun JM. Preliminary examination of the comorbidity of anxiety and depression in Parkinson's disease. J Neuropsychiatry Clin Neurosci 1992;4:257-64.

2 Menza MA, Robertson-Hoffman DE, Bonapace AS. Parkinson's disease and anxiety: comorbidity with depression. Biol Psych 1993;34:465-70.

3 Zesiewicz TA, Gold M, Chari G, Hauser RA. Current issues in depression in Parkinson's disease. Am J Geriatr Psychiatry 1999;7:110-8.

4 Cummings JL, Masterman DL. Depression in patients with Parkinson's disease. Int J Geriatr Psychiatry 1999;14:711-8.

5 Dooneef G, Mirabello E, Bell K, Marder K, Stern Y, Mayeux R. An estimate of the incidence of depression in idiopathic Parkinson's disease. Arch Neurol 1992;49:305-7.

6 Kostic VS, Filipovic SR, Lecic D, Mancilovic D, Sokic D, Sternic N. Effect of age at onset on frequency of depression in Parkinson's disease. J Neurol Neurosurg Psychiatry 1994;57:1265-7.

7 Taylor A, Saint-Cyr JA, Lang AE, Kenny FT. Parkinson's disease and depression: a critical re-evaluation. Brain 1986;109:279-92.

8 Mindham RH. Psychiatric symptoms in parkinsonism. J Neurol Neurosurg Psychiatry 1970;33:188-91.

9 Marder K, Tang MX, Cote L, Stern Y, Mayeuf R. The frequency and associated risk factors for dementia in patients with Parkinson's disease. Arch Neurol 1995;52:695-701.

10 Bejjami BP, Damie P, Anulf I, Thivard L, Bonnet AM, Dormont D. Transient acute depression induced by high frequency deep-brain stimulation. N Engl J Med 1999;340:1476-9.

11 Caley CF, Friedman JH. Does fluoxetine exacerbate Parkinson's disease? J Clin Psychiatry 1992;53:278-82.

12 Toyama SC, Iacono RP. Is it safe to combine a selective serotonin reuptake inhibitor with selegiline. Ann Pharmacother 1994;28:405-6

Rate this article: 
Average: 5 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Malina Ioanas
Autor: