Compararea diferentelor dintre starea de sanatate a barbatilor si cea a femeilor: studiu prospectiv al mortalitatii, 1986-96

Rezumat

Obiective: Sa studieze prospectiv diferentele dintre starea de sanatate a barbatilor si cea a femeilor, inregistrate in perioada 1986-96, utilizând studiul longitudinal realizat de Office for National Statistics (Oficiul National de Statistica) si noua clasificare socio-economica. Sa evalueze importanta relativa a clasei sociale (pe baza caracteristicilor locului de munca) si a pozitiei sociale, in functie de avantajul social general pe care il ofera familia fata de riscul de mortalitate inregistrat in rândul barbatilor si femeilor.

Protocol de studiu: Studiu prospectiv.

Localizare: Anglia si Tara Galilor.

Subiecti: Barbati si femei care, la data efectuarii recensamântului din 1981, erau angajati, pe baza de carte de munca, in diverse sectoare de activitate.

Pricipalele variabile masurate: Mortalitatea.

Rezultate: La barbati, cea mai mare influenta asupra mortalitatii a prezentat-o clasa sociala, bazata pe relatiile de munca, stabilita conform clasificarii socio-economice a Office for National Statistics. La femei, clasa sociala, bazata pe relatiile individuale si pe conditiile de munca a avut doar o influenta redusa; s-au inregistrat, totusi, diferente mari in ceea ce priveste riscul de mortalitate atunci când pozitia sociala a fost determinata in functie de avantajul social general conferit de familie.

Concluzii: Comparatiile care stabilesc dimensiunea diferentelor dintre starea de sanatate a barbatilor si cea a femeilor sunt influentate de parametrii folositi pentru aprecierea gradului de inegalitate sociala. In cazul femeilor, chiar si al celor ce desfasoara o activitate retribuita, clasificarile in functie de caracteristicile locului de munca pot genera o subestimare considerabila a situatiei reale. Noua evaluare a pozitiei socio-economice, realizata de Office for National Statistics, este utila pentru evaluarea diferentelor de sanatate inregistrate in rândul barbatilor; la femei, in schimb, exista un factor de predictie mai important pentru mortalitate, si anume disproportiile constatate in ceea ce priveste avantajul social general, conferit de familie.

Introducere

La femeile a caror pozitie sociala este evaluata in functie de propria lor ocupatie, se observa, adesea, ca gradul de variatie sociala a morbiditatii si mortalitatii este mai redus decât la barbati.1-4 Este cunoscut faptul ca dimensiunea discrepantelor sociale inregistrate in ceea ce priveste starea de sanatate a femeilor este deosebit de sensibila la modul in care este definita si evaluata aceasta diferenta.1,5,6 Atunci când pozitia sociala a femeilor este clasificata in functie de ocupatia partenerilor lor, se constata un profil asemanator al gradientelor de sanatate la nivelul celor doua sexe.7,8 In estimarea diferentelor inregistrate la nivelul starii de sanatate se discuta putin despre aceste disproportii evidente intre sexe.

In prezent, studierea diferentelor dintre starea de sanatate a femeilor si cea a barbatilor se realizeaza cu ajutorul unor parametri distincti, validati, ai pozitiei si avantajului social, unul bazat pe relatiile si conditiile de la locul de munca, iar altul pe aspectele materiale si culturale ale stilului de viata in afara serviciului. Office for National Statistics (ONS) a adoptat, recent, o noua metoda de apreciere a inegalitatii sociale: clasificarea socio-economica a ONS, ce urmeaza a fi utilizata la recensamântul din 2001 si in studiile oficiale.9 Metoda de clasificare mentionata repartizeaza profesiile pe clase sociale, pe baza diferitelor aspecte legate de munca, cum este, in special, masura in care cei ce au o anumita ocupatie detin controlul asupra activitatii proprii si asupra celei desfasurate de alte persoane.

Un alt sistem de evaluare este reprezentat de scala Cambridge, care se bazeaza pe avantajul social general si material, precum si pe stilul de viata, asa cum este el reflectat de alegerea prieteniilor.10-12 Ambele modalitati de estimare sunt utilizate din ce in ce mai frecvent in studiul sanatatii, demonstrându-se legatura lor cu mortalitatea, morbiditatea si atitudinea fata de sanatate.13-18

Ne-am propus sa stabilim daca diferentele sociale inregistrate la nivelul mortalitatii, in rândul femeilor, in Anglia si Tara Galilor, in perioada 1986-‘96 au fost sau nu mai putin semnificative decât la barbati si daca acestea depind ori nu de parametrii inegalitatii sociale utilizati.

Subiecti si metode

Esantion

Studiul longitudinal al ONS reprezinta un esantion de aproximativ 1% din populatia Angliei si Tarii Galilor. Selectarea subiectilor a fost initiata odata cu recensamântul din 1971, când au fost inclusi in baza de date toti cei nascuti intr-una din cele patru zile desemnate pentru anul respectiv. Studiul este reactualizat periodic, pentru a-i include pe toti cei nascuti ulterior, in intervalul celor patru zile din an, stabilite in 1971.19 Evenimentele vitale, inclusiv mortalitatea, sunt corelate cu datele furnizate de recensaminte succesive. Datele complete ale studiului sunt puse la dispozitia cercetatorilor universitari, care sunt supusi unui control strict, in scopul respectarii caracterului confidential al informatiilor.19 In studiul nostru au fost inclusi toti cei care, la data desfasurarii recensamântului din 1981, aveau vârsta cuprinsa intre 16 si 65 de ani (16-60 pentru femei), erau angajati in activitati platite si mai erau in viata in 1986. Pentru a reduce erorile legate de procesul de selectie, nu au fost inclusi in analizele de mortalitate din aceasta baza de date persoanele care au decedat pe parcursul a cinci ani ulteriori unui anumit recensamânt.20 Ulterior, am inclus in analize toate cauzele de mortalitate din 1986-96.

Determinarea pozitiei sociale

Am utilizat doi parametri pentru pozitia sociala, scala Cambridge si clasificarea socio-economica a ONS, care au fost stabiliti conform unor criterii clare de cercetare.

Tabelul 1 Clasificarea socio-economica a Oficiului National de Statistica

13 categorii de clase Descriere 7 categorii  de clase Descriere
L1 Angajatori din firme mari (25 persoane) 1 Manageri si specialisti de grad superior
L2 Manageri din firme mari    
L3 Specialisti    
L4 Specialisti asociati 2 Manageri si specialisti de grad inferior
L5 Manageri din firme mici    
L6 Supervizori de grad superior (supervizorii muncitorilor intermediari)    
L7.1 Clerici si secretariat 3 Ocupatii de intermediere
L7.2 Ocupatii din serviciile publice, de intermediere    
L7.3 Ocupatii de intermediere tehnice    
L8.1 si 8.2 Angajatori din firme mici 4 Angajatori si cei care lucreaza pe cont propriu
L9.1 si L9.2 Ocupatii pe cont propriu, nespecializate    
L10 Supervizori ai muncii mestesugaresti si in ocupatiile cu munca de rutina 5 Supervizori de grad inferior, mestesugari si ocupatii inrudite
L11 Mestesugari si ocupatii inrudite    
L12 Ocupatii cu munca de semirutina 6 Ocupatii cu munca de semirutina
L13 Ocupatii cu munca de rutina 7 Ocupatii cu munca de rutina

Clasificarea socio-economica a ONS

In primul rând, aceasta schema diferentiaza angajatorii de angajati. Se face o diferentiere intre angajatii a caror munca implica, intr-o masura mai mare sau mai mica, planificarea si supravegherea activitatii proprii si a altora, gradul de siguranta a postului si existenta sau absenta unei structuri a carierei.9 Am utilizat o versiune cu sapte categorii a clasificarii socio-economice a ONS (tabel 1). Managerii de grad superior sunt cei din institutiile al caror personal insumeaza peste 25 de persoane, iar cei de grad inferior administreaza activitatea unor institutii mai mici. In ceea ce priveste profesiile, au fost stabilite doua categorii de angajati: cei a caror intreaga sau principala responsabilitate este legata de planificarea muncii proprii si a altora (specialisti) si cei a caror activitate depinde, intr-o masura mai mare, de a altora (specialisti asociati). Ocupatiile ce beneficiaza de un oarecare grad de autonomie, dar nu si de o planificare si supervizare globale, specifice activitatii desfasurate in cadrul institutiilor bisericesti ori a celor cu profil comercial si tehnic sunt clasificate drept intermediare. Angajatii cu responsabilitate de supervizare a lucrului unor muncitori din categoria intermediara sunt clasificati drept supervizori de grad superior. Angajatii fara roluri de planificare sau supervizare sunt inclusi in trei grupuri: cei ce lucreaza in sectorul mestesugaresc (mestesugari si ocupatii inrudite) si cei ce presteaza activitati cu un caracter partial sau total de rutina (muncitori cu munca de rutina sau semirutina). Angajatii ce supravegheaza muncitorii din cele doua categorii de ocupatii mentionate anterior, dar care nu au un rol general de planificare sunt clasificati drept supervizori de grad inferior.9,21 Clasificarea nu face nici o distinctie intre munca manuala si cea nemanuala, pentru ca "schimbarile produse la nivelul naturii si structurii industriei si profesiilor au facut ca ideea de diferentiere sa devina demodata si, in acelasi timp, sa genereze criterii gresite de clasificare."9 Conceptul de activitate de rutina l-a inlocuit pe cel de munca calificata. In contextul actual si prin corelare cu ocupatiile ce angreneaza cu prioritate femeile, mult mai relevant decât aspectele legate de calificarea manuala este sa se cunoasca in ce masura continutul propriei munci este stabilit de agajatul insusi sau de altii. Dezvoltarea sistemului de clasificare a implicat studii ample de validare.21

Scala Cambridge

Initial, scala Cambridge a fost dedusa din studiile in care subiectii erau intrebati despre ocupatia celui mai bun prieten si a partenerului lor conjugal, pornind de la ideea de baza ca optiunile legate de casatorie si de prietenie reprezinta cea mai importanta forma de exprimare a conceptului de egalitate.10,22 S-a considerat ca perechile de ocupatii in cadrul carora colegii de breasla se declara rareori a fi prieteni unii cu ceilalti sunt separate de o distanta sociala mai mare, iar intre acelea in care se fac referiri frecvente la ideea de prietenie exista o apropiere mai strânsa. Dupa stabilirea distantelor comparative dintre toate perechile de ocupatii a fost utilizata o clasificare multidimensionala pentru a extrage principalele dimensiuni ale spatiului astfel definit. Prin acest exercitiu s-a obtinut o dimensiune majora unica, ce sustine conceptul unei singure ierarhizari a interactiunii sociale si a avantajului social12,23: scorul stabilit pe baza unui asemenea factor este scorul Cambridge. Scala Cambridge este realizata conform modelelor de interactiune sociala observate si nu considera ca relatiile sau conditiile de munca ar reprezenta o sursa de inegalitate sociala.


Fig 1
Relatia dintre clasele socio-economice ale Office for National Statistics si scorul Cambridge

Pentru analiza noatra, barbatii si femeile au fost clasificati conform claselor socio-economice stabilite de ONS, in functie de ocupatia fiecaruia. O asemenea abordare considera ca avantajul social general si stilul de viata asociat sunt influentate atât de ocupatia proprie, cât si de cea a partenerului de viata;24 prin urmare, barbatii si femeile au fost repartizati individual in clasa superioara a scorului Cambridge, in functie de ocupatia proprie sau a partenerului, in cazul in care erau casatoriti sau locuiau impreuna cu cineva. Persoanele necasatorite ori cele ce faceau parte dintr-un grup familial mai numeros au primit un scor pe baza propriei ocupatii. Figura 1 configureaza relatia dintre clasele socio-economice Cambridge si scorul Cambridge (clasificat in septile). Se observa ca pentru un procent insemnat din populatie, pozitia este evaluata diferit in cadrul celor doua sisteme de clasificare.

Metode de analiza

Am efectuat analize separate pentru barbati si femei, utilizând modele de regresie Cox, controlate in functie de vârsta in benzi de câte cinci ani. Riscul de mortalitate semnalat in cadrul fiecarui grup social este comparat cu cel inregistrat pentru totalitatea barbatilor ori femeilor, care este stabilit la 1. Mai intâi am efectuat analizele in care clasele sociale erau corelate cu conditiile de munca (clasificarea socio-economica a ONS) si cu avantajul social general (scala Cambridge), obtinând mortalitatea previzibila separat. Intrucât valorile lor s-au suprapus, cele doua determinari au fost comparate cu ajutorul unor modele cu variabile multiple, utilizate si pentru a estima daca fiecare dintre ele are sau nu efecte separate, independente. Pentru a compensa faptul ca clasificarea socio-economica a ONS este determinata prin sapte categorii, in timp ce scala Cambridge reprezinta o estimare unitara, scorurile Cambridge au fost impartite, inainte de analiza, in sapte grupuri, ordonate de la cel mai mare la cel mai mic avantaj familial.

Rezultate

In tabelul 2 este prezentata distributia barbatilor si a femeilor in cadrul categoriilor de clase socio-economice stabilite de ONS. Tabelul 3 arata riscul de mortalitate in rândul barbatilor si femeilor, ajustat in functie de vârsta, conform clasificarii socio-economica a ONS si scalei Cambridge, comparativ cu riscul general la care sunt expusi toti barbatii si toate femeile. Angajatii cu un grad mai mare de autonomie, siguranta a postului si structura tip cariera (clasele socio-economice 1 si 2, stabilite de ONS) prezinta un risc de mortalitate semnificativ mai mic decât barbatii in general, la fel ca si cei care lucreaza pe cont propriu. Supervizorii de grad inferior si mestesugarii au o mortalitate mai mare decât toti cei cu ocupatii administrative si specializate sau cei ce lucreaza pe cont propriu, dar o rata a mortalitatii semnificativ mai mica decât a celor ce desfasoara activitati cu un caracter de semirutina. Cei ce executa o munca de rutina au o mortalitate semnificativ mai mare decât cei ale caror ocupatii au un caracter de semirutina. Cu exceptia muncitorilor ce lucreaza pe cont propriu si a celor ce desfasoara activitati de intermediere, mortalitatea a fost diferita statistic pentru fiecare grup (intervalele de incredere nu s-au suprapus).

Tabelul 2 Distributia barbatilor si femeilor conform claselor socio-economice stabilite de
Office for National Statistics. Valorile sunt numere (procente)

Clasa socio-economica Descriere Barbati Femei
1 Manageri si specialisti de grad superior 20 179 (13.9) 7 973 (8.8)
2 Manageri si specialisti de grad inferior 23 497 (16.2) 12 119 (13.4)
3 Angajati pentru intermedieri 11 029 (7.6) 27 469 (30.4)
4 Mici angajatori sau pe cont propriu 11 992 (8.3) 2 836 (3.1)
5 Supervizori de grad inferior, 26 242 (18.1) 2 957 (3.3)
6 Angajati in ocupatii de semirutina 41 342 (28.6) 21 129 (23.4)
7 Angajati in ocupatii de rutina 10 475 (7.2) 15 844 (17.5)
Total 144 756 (100) 90 327 (100)

Mai neclar este profilul mortalitatii femeilor care lucreaza, stabilit pe baza claselor socio-economice ale ONS. Categoria femeilor cu ocupatii manageriale si cu o anumita specializare de grad superior, precum si a celor ce presteaza o activitate de intermediere (un grup mare in rândul femeilor) au o mortalitate semnificativ mai mica decât toate celelalte grupuri. Riscul de mortalitate inregistrat la supervizorii de grad inferior si la femeile cu ocupatii de semirutina si rutina a fost semnificativ mai mare decât media calculata pentru toate femeile care lucreaza, dar nivelurile de risc la care sunt expuse aceste grupuri au avut valori similare atât unul fata de altul, cât si comparativ cu femeile din categoria celor cu o specializare modesta ori cu activitati pe cont propriu (cu o cota medie de mortalitate). In schimb, diferentele de mortalitate in rândul femeilor au fost substantiale atunci când au fost interpretate din punctul de vedere al avantajului social general, asa cum se intâmpla in cazul scalei Cambridge.

Tabelul 3 Riscul relativ de mortalitate ajustat in functie de vârsta, la barbati si femei, dupa clasele socio-economice ale
Office for National Statistics si septilele Cambridge. Valorile sunt riscuri relative (CI 95%), daca nu este specificat altfel

  Barbati Femei
Variabila unica Variabile multiple Variabila unica Variabile multiple
Clasa socio-economica a Office for National Statistics
1 Manageri si specialisti de grad superior 0.74 (0.70 la 0.77) 0.83 (0.77 la 0.91) 0.75 (0.67 la 0.84) 0.99 (0.85 la 1.15)
2 Manageri si specialisti de grad inferior 0.86 (0.82 la 0.90) 0.90 (0.85 la 0.96) 1.08 (0.99 la 1.18) 1.26 (1.14 la 1.40)
3 Angajati pentru intermedieri 0.96 (0.91 la 1.02) 0.92 (0.86 la 0.98) 0.86 (0.80 la 0.93) 1.03 (0.94 la 1.13)
4 Mici angajatori sau pe cont propriu 0.94 (0.89 la 0.99) 0.93 (0.88 la 0.99) 1.00 (0.86 la 1.15) 1.08 (0.93 la 1.26)
5 Supervizori de grad inferior, mestesugari si inruditi 1.09 (1.05 la 1.13) 1.06 (1.01 la 1.11) 1.16 (1.02 la 1.33) 0.92 (0.79 la 1.06)
6 Angajati in ocupatii de semirutina 1.18 (1.14 la 1.21) 1.13 (1.08 la 1.19) 1.08 (1.01 la 1.16) 0.92 (0.84 la 0.99)
7 Angajati in ocupatii de rutina 1.38 (1.31 la 1.45) 1.30 (1.21 la 1.38) 1.14 (1.06 la 1.22) 0.86 (0.78 la 0.94)
2*, Valoare P 454, <0.0001 68, <0.0001 66, <0.0001 29, 0.0001
Scala Cambridge
1 Avantajul cel mai mare 0.72 (0.69 la 0.76) 0.86 (0.79 la 0.94) 0.81 (0.74 la 0.88) 0.77 (0.69 la 0.87)
2 Avantajul cel mai mic 0.85 (0.81 la 0.89) 0.96 (0.90 la 1.02) 0.74 (0.67 la 0.82) 0.71 (0.64 la 0.78)
3 1.01 (0.97 la 1.05) 1.07 (1.01 la 1.12) 0.87 (0.78 la 0.97) 0.81 (0.72 la 0.90)
4 1.04 (0.99 la 1.08) 1.00 (0.95 la 1.05) 1.07 (0.99 la 1.15) 0.99 (0.91 la 1.08)
5 1.09 (1.05 la 1.14) 1.00 (0.95 la 1.05) 1.03 (0.94 la 1.12) 1.06 (0.97 la 1.17)
6 1.14 (1.10 la 1.19) 1.05 (0.99 la 1.10) 1.24 (1.15 la 1.33) 1.37 (1.25 la 1.51)
7 Avantajul cel mai mic 1.25 (1.20 la 1.29 ) 1.08 (1.03 la 1.14) 1.42 (1.33 la 1.52) 1.57 (1.44 la 1.72)
2*, Valoare P 409, <0.0001 23, 0.0008 174, <0.0001 136, <0.0001
*df=6        

Tabelul 3 arata rezultatele ajustarii fiecarei estimari a pozitiei sociale, una in functie de alta. La barbati, s-a observat ca clasa sociala bazata pe relatiile de munca (clasificarea ONS) a avut un caracter explicativ mai pronuntat decât avantajul social general si material (scala Cambridge), conform diferentei calculate cu ajutorul testului 2 inainte si dupa ajustare, desi ambele determinari isi atenueaza reciproc efectele. Si in cazul femeilor s-a constatat ca fiecare dintre cele doua estimari a avut o contributie semnificativa, dar caracterul explicativ al clasificarii ONS a fost mult mai atenuat decât avantajul social general si material, atât inainte, cât si dupa ajustare. Pentru femei, avantajul general social si material conferit de familie are un efect independent mai pronuntat decât clasa sociala bazata pe relatiile de munca. Gradientul mortalitatii la femei, calculat conform avantajului conferit de familie (scala Cambridge), este mai accentuat dupa ajustarea in functie de relatiile si conditiile de munca (clasificarea ONS).


Fig 2 Riscul relativ de mortalitate ajustat in functie de vârsta, dupa clasele socio-economice ale
Office for National Statistics si scala Cambridge, pentru barbati si femei

Figura 2 arata diferentele intre clasificarea ONS si scala Cambridge in ceea ce priveste anticiparea mortalitatii. La barbati, gradientul de mortalitate intre "vârf" si "baza", stabilit conform clasificarii ONS, este mai pronuntat decât cel calculat pe baza scalei Cambridge. In cazul femeilor se observa o situatie inversa. Pe ansamblu, diferentele dintre clasele socio-economice ale ONS variaza, dar in limite reduse unele fata de altele, in timp ce gradientul mortalitatii ilustrat in functie de scorul Cambridge arata un grad mai mare de discrepanta. Riscurile de mortalitate in septilele de vârf si de baza ale scalei Cambridge indica faptul ca femeile cu cel mai mic avantaj social si material au un risc de mortalitate de aproximativ 1,75 ori mai mare fata de al femeilor cu cel mai mare avantaj, aproape exact acelasi raport cu cel observat in cazul barbatilor.

Discutii

Chiar si in aceste timpuri, in care din ce in ce mai multe femei au un serviciu, se pare ca baza sociala a inegalitatilor inregistrate la nivelul starii de sanatate continua sa difere in functie de sex. In cazul barbatilor, clasificarea socio-economica a ONS, folosita de guvern drept o noua modalitate de determinare a clasei sociale in functie de relatiile si conditiile de munca, stabileste un set de grupuri ai caror membrii, fie ei manageri ori specialisti de grad superior si angajati cu munci de rutina sau oricare alta categorie, sunt expusi unui risc de mortalitate distinct. La femei, efectul acestei variabile a fost minimalizat de avantajul social general. Atât clasificarea ONS, cât si scala familiala Cambridge au indicat un interval de mortalitate relativa situat intre aproximativ 25% sub medie si 30% peste medie pentru toti barbatii, in timp ce la femei, cele doua dimensiuni ale pozitiei sociale nu au sesizat aceeasi variabilitate a riscului de mortalitate. In particular, in cazul femeilor ce lucreaza in sectoare de activitate ce beneficiaza de conditiile de munca cele mai putin favorabile se inregistreaza o crestere de 14% a riscului de mortalitate, comparativ cu media, in timp ce femeile ale caror familii au avantajul social general cel mai redus prezinta un risc cu 40% mai mare.

Diferenta inregistrata la nivelul starii de sanatate a femeilor, in situatiile in care estimarea inegalitatilor a luat in calcul avantajul social general al familiei, si nu caracteristicile profesionale, poate avea mai multe explicatii. Desi proportia femeilor cu vârsta cuprinsa intre 20 si 40 de ani, angajate in câmpul muncii, este mult mai mare comparativ cu generatia mamelor lor, se constata ca, in rândul femeilor de pâna la 59 de ani, majoritatea deceselor se inregistreaza spre limita superioara a acestui grup de vârsta. De-a lungul vietii, femeile petrec mai putin timp la locul de munca decât semenii lor de sex masculin. Deci, daca munca de rutina, ce beneficiaza de un grad redus de autonomie sau de foarte putine oportunitati de a avansa in cariera este considerata doar ca un risc, exista sanse mai mici ca acesta sa le afecteze pe femeile care presteaza astfel de activitati. In al doilea rând, s-a demonstrat ca scala Cambridge este mai strâns corelata cu atitudinea fata de sanatate decât alte tipuri de estimari ale pozitiei sociale,18 fapt deloc surprinzator, daca se are in vedere ca ea este constituita pe baza optiunilor facute de subiecti in ceea ce priveste stabilirea relatiilor de prietenie, care vor reflecta profiluri asemanatoare ale stilului de viata si de petrecere a timpului liber. Este de asteptat ca, la nivelul celor doua sexe, factorii corelati cu locul de munca sa aiba o influenta distincta asupra stilului de viata adoptat in afara serviciului, inca o data datorita gradului diferit de expunere la risc. In sfârsit, puterea scalei Cambridge de a anticipa mortalitatea la femei poate sa reflecte, de asemenea, natura de "zi dubla" a femeilor. Femeile care au un serviciu (toate participantele la aceasta analiza) si provin din familii mai putin avantajate reiau, dupa terminarea programului de lucru, o munca domestica mai grea, a carei responsabilitate le revine aproape in exclusivitate tot lor, dezavantajul situatiei cu care se confrunta acasa amplificând orice efect al stresului de la locul de munca si al riscurilor. Valabilitatea constatarii este sutinuta de forma gradientului ce coreleaza avantajul social general cu mortalitatea inregistrata in rândul femeilor. Pe domeniul de valori ce reflecta niveluri medii pâna la ridicate ale avantajului, gradientul este mai putin accentuat. Spre deosebire de barbati, riscul de mortalitate la care sunt expuse femeile creste foarte mult când avantajul prezinta un nivelul scazut.

Concluzii

Am abordat o noua cale de descifrare a mecanismului ce guverneaza manifestarea diferentelor dintre starea de sanatate a barbatilor si cea a femeilor. Am utilizat parametri distincti ce evalueaza doua dimensiuni diferite ale inegalitatii sociale, evidentiind clar efectele relatiilor si conditiilor de munca, precum si avantajul social general, conferit de familie. Studiul nostru arata, pe de-o parte, ca importanta relativa a acestor dimensiuni este diferita la barbati si la femei si, pe de alta parte, ca ponderea diferentelor inregistrate la nivelul starii de sanatate a femeilor, comparativ cu cea a barbatilor, este influentata de optiunea pentru un anumit parametru.

In cazul barbatilor, riscul de mortalitate a fost strâns corelat cu clasa sociala bazata pe relatiile de munca; la femei, insa, chiar si la cele care aveau un serviciu la data desfasurarii recensamântului din 1981, aceasta corelatie a fost influentata cu precadere de avantajul social general si de cel material. In plus, in rândul femeilor clasificate in functie de nivelul avantajului social general oferit de familie se inregistreaza aproape aceeasi pondere a inegalitatii ca si in cazul barbatilor. Asadar, orice analiza care examineaza diferentele starii de sanatate a femeilor folosind un singur parametru al pozitiei sociale, bazat pe relatiile sau conditiile de munca, implica riscul de a subestima amploarea fenomenului. Inegalitatea inregistrata la nivelul starii de sanatate poate fi explicata mai riguros daca sunt utilizati parametri sensibili atât la natura multidimensionala a diferentelor sociale, cât si la efectele variabile ale acestor dimensiuni asupra barbatilor si femeilor.

Ce se cunoaste despre acest subiect?

Diferenta inregistrata la nivelul starii de sanatate a femeilor este studiata mult mai rar decât in cazul barbatilor, printre alte motive din cauza ca nu se cunoaste exact care este cea mai adecvata modalitate de determinare a inegalitatii sociale la femei

Studiile in care estimarea inegalitatii sociale se face in functie de specificul individual al ocupatiei tind sa indice existenta unor diferente minime in ceea ce priveste starea de sanatate a femeilor

Unele cercetari, in care estimarea inegalitatii s-a bazat pe conceptele de deprivare sau de venituri, reflecta tendinta de a evidentia o pondere comparativ mai mare a diferentelor inregistrate la nivelul starii de sanatate a femeilor, dar in nici un studiu estimarea inegalitatii nu tine cont de caracteristicile comune ale nivelului cultural sau ale stilului de viata

Ce informatii noi aduce articolul de fata?

O analiza a datelor provenite de la un esantion de 1% din populatia Angliei si a Tarii Galilor, a carui stare de sanatate a fost urmarita in perioada 1981-96, a aratat ca, in cazul barbatilor, folosirea noilor parametri de estimare a inegalitatii sociale, in functie de relatiile si conditiile de munca, validati de Office for National Statistics a evidentiat existenta unor diferente clare intre grupurile sociale, in ceea ce priveste speranta de viata

O asemenea estimare a aratat existenta unor diferente mult mai mici in ceea ce priveste starea de sanatate a femeilor

Când in evaluarea inegalitatii sociale s-a tinut seama de avantajul social general si de stilul de viata al familiei, inegalitatea manifestata la nivelul sperantei de viata a avut o pondere mai mult sau mai putin identica in rândul barbatilor si al femeilor

Multumim Office for National Statistics pentru permisiunea de a utiliza studiul sau longitudinal. Office for National Statistics nu are nici o responsabilitate pentru analiza si interpretarea prezentate aici.

Finantare: Prezentul studiu a fost finantat de programul de variatii sociale elaborat de UK Economic and Social Research Council (Consiliul de cercetare economica si sociala al Marii Britanii) (bursa cu nr G8802774).

Contributii: AS, MB, RF si DF au contribuit la stabilirea temei de cercetare si la proiectul articolului. KL a elaborat protocolul si parametri claselor sociale concordanti si a dedus clasificarile socio-economice pentru recensamântul din 1981, legându-le de datele furnizate de recensamânt. AS si KL au analizat datele. Toti autorii au participat la redactarea articolului si au aprobat versiunea finala. MB este garantul.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Pe website-ul BMJ exista câteva dintre ocupatiile clasificate conform OMS si scalei Cambridge

Comparing health inequality in men and women: prospective study of mortality 1986-96
BMJ 2000;320:1303-7

Department of Epidemiology and Public Health, Royal Free and University College London Medical School, London WC1E 6BT
Amanda Sacker senior research fellow
Mel Bartley principal research fellow
Nuffield College, Oxford OX1 1NF
David Firth senior fellow in statistics for the social sciences
Institute of Health Sciences, University of Oxford, Oxford OX3 7LF
Ray Fitzpatrick professor of public health and primary care
Centre for Longitudinal Studies, Institute of Education, London WC1H 0AL
Kevin Lynch computing research officer
Correspondence to: M Bartley mel@public-health.ucl.ac.uk

Bibliografie

1 Koskinen S, Martelin T. Why are socioeconomic mortality differences smaller among women than among men. Soc Sci Med 1994;38:1385-96.

2 Stronks K, van de Mheen H, van den Bos J, Mackenbach JP. Smaller socioeconomic inequalities in health among women: the role of employment status. Int J Epidemiol 1995;24:559-68.

3 Soni Raleigh K, Kiri V. Life expectancy in England: variations and trends by gender, health authority and level of deprivation. J Epidemiol Community Health 1997;51:649-58.

4 Macintyre S, Hunt K. Socio-economic position, gender and health: how do they interact? J Health Psychol 1997;2:315-34.

5 Macran S, Clarke L, Sloggett A, Bethune A. Womens socioeconomic-status and self-assessed health-identifying some disadvantaged groups. Sociol Health Illness 1994;16:182-208.

6 Arber S. Comparing inequalities in women's and men's health: Britain in the 1990s. Soc Sci Med 1997;44:773-87.

7 Moser KA, Pugh HS, Goldblatt PO. Inequalities in women's health-looking at mortality differentials using an alternative approach. BMJ 1988;296:1221-4.

8 Dahl E. Inequality in health and the class position of women: the Norwegian experience. Sociol Health Illness 1991;13:491-505.

9 Rose D, O'Reilly K. Final report of the ESRC review of government social classifications. Swindon: Economic and Social Research Council and Office for National Statistics, 1998.

10 Stewart A, Prandy K, Blackburn RM. Social stratification and occupations. London: Macmillan, 1980.

11 Blackburn RM, Marsh C. Education and social class: revisiting the 1944 education act with fixed marginals. Br J Sociol 1991;42:507-36.

12 Prandy K. The revised Cambridge scale of occupations. Sociology 1990;24:629-55.

13 Fitzpatrick R, Bartley M, Dodgeon B, Firth D, Lynch K. Social variation in health: relationship of mortality to the interim revised social classification. In: Rose D, O'Reilly K, eds. Constructing classes. Swindon: Economic and Social Research Council and Office for National Statistics, 1997:93-7.

14 Chandola T. Social inequality in coronary heart disease: a comparison of occupational classifications. Soc Sci Med 1998;47:525-33.

15 Prandy K. Class, stratification and inequalities in health: a comparison of the registrar-general's and the Cambridge scale. Sociol Health Illness 1999;21:466-84.

16 Dollamore G. Examining adult and infant mortality rates using the NS-ONS. Health Stat Q 1999;2:33-40.

17 Arber S. Insights about the non-employed, class and health: evidence from the general household survey. In: Rose D, O'Reilly K, eds. Constructing classes. Swindon: Economic and Social Research Council and Office for National Statistics, 1997:78-92.

18 Bartley M, Sacker A, Firth D, Fitzpatrick R. Understanding social variation in cardiovascular risk factors in women and men: the advantage of theoretically based measures. Soc Sci Med 1999;49:831-45.

19 Hattersley L, Creeser R. Longitudinal study 1971-1991: history, organisation and quality of data. London: HMSO, 1995.

20 Leon D, Goldblatt P, Fox J. Social-class and mortality in occupational cohorts. Am J Ind Med 1992;22:141-2.

21 Rose D, O'Reilly K. Constructing classes: towards a new social classification for the UK. Swindon: Economic and Social Research Council and Office for National Statistics, 1997.

22 Marsh C, Blackburn RM. Class differences in access to higher education in Britain. In: Burrows R, Marsh C, eds. Consumption and class: divisions and change. London: Macmillan, 1992:184-211.

23 Prandy K. Sociological research group working paper 18. Cambridge: Social and Political Sciences, Cambridge University, 1990.

24 Marshall G, Roberts S, Burgoyne C, Swift A, Routh D. Class, gender and the asymmetry hypothesis. Eur Sociol Rev 1995;11:1-15.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Rodica Chirculescu
Autor: