Modificari recomandate în screeningul osteoporozei si diabetului

Doua studii recente recomanda modificarea metodelor folosite de medici pentru screeningul unora dintre complicatiile osteoporozei si diabetului zaharat tip 2.

In primul dintre ele, cercetatorii indica faptul ca femeile cu fractura la nivelul încheieturii mîinii ar trebuie supuse screeningului pentru depistarea osteoporozei, mai ales daca au virsta sub 66 de ani. Autorii au aratat ca femeile care au suferit o fractura la nivelul încheieturii miinii, în primii 10 ani de la debutul menopauzei, prezinta un risc de opt ori mai mare de fractura de sold comparativ cu populatia generala, dar riscul se atenueaza catre virsta de 70 de ani (Journal of Bone and Joint Surgery (British) 2000;82B:87-9)

Primul autor, Carlos Wigderowitz, conferentiar la catedra de ortopedie din University of Dundee, Scotia, si coautorii au determinat densitatea osoasa la 31 de femei cu virste cuprinse între 40 si 82 de ani, care au suferit o fractura Colle. Ele au fost comparate cu un grup de 289 de femei cu virste cuprinse între 20 si 83 de ani, fara antecedente de fracturi. Densitatea osoasa la femeile cu fracturi a fost semnificativ mai mica în comparatie cu grupul martor. In plus, diferenta a fost mai pronuntata la grupa de virsta cuprinsa între 41 si 66 de ani. Diferenta s-a redus concomitent cu înaintarea în virsta. Dr Wigderowitz afirma ca a fost surprins sa constate ca "densitatea osoasa a fost cu atit mai mare cu cit femeile se aflau mai aproape de debutul menopauzei." Concluzia echipei de cercetare a fost ca femeile sub 66 de ani care au suferit o fractura la nivelul încheieturii miinii trebuie "evaluate sistematic pentru depistarea osteoporozei."

Al doilea studiu, realizat de o echipa de cercetatori coordonata de dr Sandeep Vijan, asistent de medicina interna la University of Michigan, a urmarit eficienta clinica a controlului oftalmologic anual al pacientilor diabetici - persoanele cu diabet de maturitate fiind încurajate, prin traditie, sa faca controale periodice, pentru a preveni orbirea.

Studiul a efectuat o analiza statistica pe un grup de pacienti diabetici si a ajuns la concluzia ca examenul oftalmologic anual nu este, probabil, nici eficient din punct de vedere al costurilor si nici nu are utilitate clinica (JAMA 2000;283:889-96). Autorii au folosit un model statistic care a aratat ca programul de screening actual costa 5,54 miliarde $ pe an, deci cu 1,56 miliarde $ mai mult decit daca s-ar realiza la fiecare doi ani si cu 2,34 miliarde $ mai mult daca s-ar fi efectuat o data la trei ani. Pentru ameliorarea rezultatelor screeningului, ei recomanda împartirea pacientilor cu diabet tip 2 în functie de virsta si de capacitatea de a-si controla nivelul glicemiei. Pacientii cu riscul cel mai redus de orbire sunt virstnicii cu un control adecvat al glicemiei; la polul opus, riscul cel mai mare îl au pacientii tineri cu un control necorespunzator al glicemiei.

Screening changes recommended for osteoporosis and diabetes
BMJ 2000;320:532

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Malina Ioanas
Autor: