PRIMUL STUDIU AMPLU, CE COMPARA PROFILUL DE SIGURANTA A UTILIZARII IBUPROFENULUI, ASPIRINEI SI PARACETAMOLULUI

Clinical Drug Investigation (1999;18(2): 89-98) publica rezultatele unui studiu amplu, ce a avut drept scop compararea directa a profilului de siguranta a utilizArii aspirinei, paracetamolului si ibuprofenului, singurele analgezice disponibile in farmaciile din intreaga lume in regim OTC (fara prescriptie medicala).

Statutul de OTC reflecta buna toleranta a acestor substante, dar date acumulate in ultimul timp si care au dus la emiterea de catre OMS a unei directive ce restrictioneaza numarul de tablete continute in ambalajele de analgezice disponibile pentru automedicatie (restrictionarea a afectat doar medicamentele ce contin aspirina sau paracetamol) au impus ca o necesitate confirmarea tendintei aparute in ultimii ani de a considera ca optim profilul de siguranta a utilizarii ibuprofenului.

In acest scop s-a realizat un studiu statistic multicentric ce a inclus 8 677 de pacienti cu virste cuprinse intre 18 si 75 de ani, care au necesitat tratament pe termen scurt (minimum o zi si maximum sapte zile) pentru dureri usoare sau moderate. Principalele indicatii ale tratamentului analgezic au fost: dureri de spate si alte dureri musculoscheletice (48% din cazuri), dureri de git ori asociate gripei si racelii (31% din cazuri). Pentru tratament s-au utilizat: ibuprofen (1,2g/zi) sau paracetamol (3g/zi) ori aspirina (3g/zi), deci dozele analgezice ale acestor substante. Studiul s-a efectuat in Franta, inrolind medici de familie, iar pacientii au fost tratati in ambulator.

Rezultatele studiului au demonstrat ca, in ansamblu, ibuprofenul este mai bine tolerat decit aspirina si la fel de bine tolerat ca paracetamolul. Astfel, reactii adverse semnificative au experimentat 13,7% din pacientii tratati cu ibuprofen, 14,5% din cei tratati cu paracetamol si 18,7% din cei tratati cu aspirina. Rezultatele se confirma si daca se iau in considerare efecte adverse mai importante care au impus pacientilor intreruperea tratamentului: 5,1% din pacientii tratati cu ibuprofen au oprit tratamentul din cauza unor efecte nedorite, fata de 6,1% din cei tratati cu paracetamol si 7,6% din cei tratati cu aspirina. Procentul bolnavilor care au efectuat o vizita suplimentara la medic datorita reactiilor adverse, mai grave, experimentate in cursul tratamentului analgezic, a fost de 3,5% din cei tratati cu ibuprofen, 3,5% din pacientii tratati cu paracetamol si 4,9%, cu aspirina.

Daca se are in vedere doar evaluarea tolerantei gastrice, se constata ca ibuprofenul, utilizat ca analgezic, este la fel de bine tolerat ca si paracetamolul: doar 4% din pacientii carora li s-a recomandat ibuprofen au experimentat efecte digestive nedorite, fata de 5,3% din cei tratati cu paracetamol.

Daca sunt comparati pacientii care au primit tratament analgezic neintrerupt pe o perioada de sapte zile se observa ca bolnavii tratati cu ibuprofen, care nu au manifestat reactii adverse dupa doua zile de tratament, vor tolera foarte bine si in continuare medicatia, fara ca vreunul dintre ei sa manifeste reactii nedorite, indiferent de durata terapiei. Aceasta constatare vine in contrast cu cresterea incidentei reactiilor adverse la tratamentul cu aspirina, odata cu prelungirea duratei tratamentului, astfel inci,t dupa sapte zile de tratament, aproximativ 50% din pacienti au manifestat efecte nedorite.

In concluzie, acest studiu amplu a demonstrat ca tolerabilitatea ibuprofenului este identica cu cea a paracetamolului si superioara aspirinei. Reactiile adverse gastrointestinale, considerate a fi asociate, de regula, tratamentului cu AINS, au aparut mai frecvent la pacientii tratati cu paracetamol decit la cei carora li s-a administrat ibuprofen. Mai mult, in cursul studiului au aparut sase cazuri de singerare gastrointestinala: patru, la pacientii tratati cu paracetamol si doua, la cei tratati cu aspirina si un caz de ulcer peptic la un pacient tratat cu aspirina (in studiu nu au fost inclusi pacienti cu singerari gastrointestinale in antecedente sau care prezentau factori de risc majori pentru aparitia de hemorgii digestive).

Rezultatele studiului duc la o reconsiderare a utilizarii analgezicelor de prima linie de catre medicul de familie, recomandind ibuprofenul inaintea aspirinei si paracetamolului, datorita gradului mai resdus de tolerabilitate a aspirinei si a riscului de supradozare, accidentala sau intentionata, ce poate aparea in cazul folosirii paracetamolului. Nu in ultimul rind, in favoarea ibuprofenului pledeaza si faptul ca pina in prezent nu a fost stabilita doza letala a acestuia (desi se cunosc cazuri de ingestie a peste 72g ibuprofen, cazuri cu simptomatologie complet reversibila si in care nu au aparut leziuni organice); conform aceleiasi surse (Oficiul National pentru Statistica, Marea Britanie), doza letala stabilita pentru paracetamol este de 13g (26tb*500mg), iar pentru aspirina, de 30g (60tb*500mg).

(Dupa Moore N, Van Ganse E, Le Parc J-M, et al "PAIN Study:Paracetamol, Aspirin and Ibuprofen New Tolerability Study", in Clin Drug Investig 1999;18(2):89-98)

Rate this article: 
Average: 5 (1 vote)
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: