OPINII - Colaboratorii externi , o necesitate a invatamintului superior stomatologic romanesc

Unul din rapoartele Comisiei de Învatamint a Asociatiei Stomatologice Americane (American Dental Asociation) sublinia dependenta facultatilor de stomatologie americane de colaboratorii externi (adaptarea româneasca a termenului part- time dental teacher,

care defineste stomatologii din cabinetele particulare care se ocupa o zi sau o jumatate de zi pe saptamina de stagiile cu studentii facultatilor de stomatologie). Din raport rezulta ca din totalul de 9 784 de angajati ai facultatilor de stomatologie americane, 5 857 erau colaboratori externi. În ceea ce priveste departamentele clinice, cifrele erau si mai semnificative în aceasta directie, 5 163 colaboratori externi din totalul de 7 835 de angajati. Într-un alt studiu, Mattson si colab au studiat cinci facultati de stomatologie americane si au gasit ca numarul de colaboratori externi varia între 85% si 95%. Daca în aceasta perioada s-ar realiza un raport asemanator în facultatile de stomatologie din Romania, procentul de colaboratori externi ar fi de 0,0%. Fara a sustine ca învatamintul stomatologic american este modelul care sa inspire reforma din învataminul stomatologic romanesc, diferenta este demna de luat in discutie.

Una dintre cauzele acestei diferente ar putea fi ca, în timp ce în SUA facultatile de stomatologie si primele cabinete individuale de stomatologie au aparut aproape concomitent acum 110 ani, în România învatamintul superior stomatologic are peste 40 de ani iar primele cabinete individuale au aparut acum 7 sau 8 ani (nu luam în considerare asistenta stomatologica existenta înainte de 1948 deoarece nu are nici o relevanta pentru ce se întimpla acum în acest domeniu ). În acesti 7-8 ani a avut loc o adevarata revolutie în stomatologie, si practic astazi , la începutul anului 2000, întreaga asistenta stomatologica româneasca este asigurata de cabinete individuale, în diferite forme de asociere (singura exceptie o constituie asistenta oferita in facultatile de stomatologie, a carui statut urmeaza a fi stabilit în curind). Aceasta schimbare în practicarea stomatologiei este mai spectaculoasa decit la oricare din specialitatile medicale, si de aceea necesita o discutie mai aparte, atit în ceea ce priveste cadrul legislativ necesar, cit si modul în care facultatile de stomatologie românesti reactioneaza la aceste schimbari din afara "zidurilor" universitare. Lipsa colaboratorilor externi în facultatile romanesti pune în discutie exact acest mod de reactie a mediului academic la noile realitati din societatea româneasca.

Stomatologia ca entitate profesionala poate fi compartimentata în trei zone aflate într-o interdependenta dinamica: studentii stomatologi, practicienii din cabinetele individuale, si mediul universitar stomatologic. Ar mai fi o a patra zona, autoritatea guvernamentala, care, într-o societate democratica, este doar un simplu gestionar a ceea ce se hotaraste între celelalte parti. Dupa cum vom vedea în continuare, absorbirea de colaboratori externi de catre facultatile de stomatologie ar avea un impact pozitiv asupra întregii profesii.

Studentii

Deoarece 98% din absolventi vor deveni practicieni de cabinet, medicii care vor fi colaboratori externi vor deveni modele de formare profesionala pentru studentul doritor sa devina un un bun practician. Colaboratorul extern este legatura studentului cu lumea reala a stomatologiei, în care si el va intra o data cu terminarea facultatii. Influenta pe care o poate exercita medicul pactician asupra formarii profesionale a studentului este mai profunda si mai de lunga durata decit cea a unui cadru didactic, datorita trasaturii predominant practice (si mai putin academice) a stomatologiei.

Medicii stomatologi practicieni

Practicarea stomatologiei în cabinetul individual predispune medicul la un grad de izolare profesionala. În cabinet, stomatologul este seful unei echipe complexe - asistenta, tehnician dentar, contabil, etc.- dar nu are ocazia unei interactii profesionale cu colegi stomatologi. Aceasta lipsa de interactie duce la o scadere a prestantei profesionale, manifestata în timp si prin saderea numarului de pacienti si deci a veniturilor. Statutul de colaborator extern ofera practicianului stomatolog exact acesta sansa de educatie continua, atit prin activitatea cu studentii, cit si prin participarea la alte evenimente cu caracter educational din facultate (seminarii, cursuri postuniversitare, congrese, etc.).

Majoritatea practicienilor recunosc ca viitorul profesiei va fi influentat de calibrul studentilor si de modul lor de formare în anii facultatii. Practicienii care doresc sa se implice responsabil în controlul procesului educational si în planificarea viitorului imediat si îndepartat al breslei lor trebuie sa recunoasca ca facultatile de stomatologie sunt locul cel mai potrivit pentru asemenea implicare.

Cadrele didactice universitare

Prin îmbunatatirea calitatii procesului educational, facultatile vor avea absolventi mai valorosi, mai flexibili în a se ajusta cerintelor societatii si lumii medicale în care vor activa. Ori acesta este scopul final al oricarei comunitati academice, de a-si vedea absolventii, deveniti acum colegii mai tineri, apti de a face fata evolutiei profesionale ulterioare.

De asemenea, lumea universitara stomatologica este cea responsabila de crearea cadrului necesar perfectionarii celor implicati în asigurarea asistentei medicale de specialitate catre populatie. Numai într-un dialog permanent cu practicienii, facultatile îsi pot pastra legitimitatea si autoritatea profesionala cu care au fost investiti de societate.

Si nu în ultimul rind, cei responsabili de politica de personal a facultatilor de stomatologie vor vedea motivele pragmatice ale cooptarii de colaboratori externi. Departamentele clinice vor putea angaja mai putini salariati, deci povara salariala asupra bugetului facultatii v-a scadea, ceea ce poate însemna mai multi bani pentru dotari, participari la congrese în strainatate, etc.

Sigur, implementarea acestei idei trebuie sa suporte filtrul unei chestionari ulterioare. Sunt practicienii cei mai buni, educatorii cei mai buni ? De cele mai multe ori nu. Se poate lasa responsabilitatea unor stagii clinice cu studenti pe umerii unui practician fara experienta didactica minima? Nu. Dar cei ce vor sa devina colaboratori externi o fac dintr-un fel de voluntariat, asa ca îsi vor însusi rapid tehnici elementare de ascultare activa, de iimbunatatire a comunicarii interpersonale, care fac posibila crearea unei atmosfere în care sa aiba loc transferul real de cunostinte catre student.

Independenta de care se bucura astazi stomatologii practicieni le-a adus o crestere a satisfactiei profesionale si financiare ca rasplata a responsabilitatii si profesionalismului lor, dar si la aparitia ideii de apartenenta la o profesie liberala, mai mult decit la oricare din colegii practicieni din celelalte specialitati medicale. Numai în acest context de independenta în practicarea medicinii se poate face o stratificare valorica a activitatii medicilor. În caz contrar onoarea si prestanta profesionala precum si cistigurile financiare ajung sa fie dirijate de agentii ale statului pe criterii de loialitate, fara legatura prea mare cu valoarea profesionala si personala a individului. Putini medici îsi mai doresc astazi o astfel de realitate în România. Înfaptuirea unei reforme cu adevarat democratice în sistemul medical si universitar românesc necesita un efort comun al tuturor celor interesati de aceasta evolutie democratica a societatii noastre. Existenta colaboratorilor externi în facultatile de stomatologie ar fi unul din semnele evolutiei în acesta directie a întregii comunitati stomatologice românesti.

Este salutara ideea redactiei revistei "British Medical Journal - editia în limba româna" de a gazdui o asemenea rubrica de dezbateri pe teme educationale si organizatorice specifice realitatilor românesti.

Dr. Sergiu Barna,
medic stomatoloc
Cabinet stomatologic individual Iasi

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Autor: