Influenta inegalitatilor socioeconomice asupra mortalitatii si importanta controlului constientizat: studiu de cohorta

Controlul constientizat a fost in mod convingator sugerat a fi un concept cheie in explicarea diferentelor socioeconomice din sanatate.1

Exista citeva dovezi empirice cu privire la existenta unei prevalente mai mari a convingerilor greu controlabile (precum neputinta sau fatalismul) in grupurile cu nivel socioeconomic mai scazut si ca aceasta este relevanta pentru inegalitatile socioeconomice din sanatatea generala.2 Cu toate acestea, lipsesete o examinare sistematica a amplorii cu care controlul constientizat contribuie la inegalitatile socioeconomice din mortalitate. Acest lucru este important deoarece atentia a fost indreptata recent catre explicatii psihologice si psihosociale ale inegalitatilor socioeconomice din sanatate.

Participanti, metode si rezultate

Datele au fost adunate in 1991, in cadrul unui studiu realizat pe o populatie generala, asupra conditiilor de sanatate si trai ale populatiei din Eindhoven si imprejurimi (studiul GLOBE).3 Am invitat la interviu un esantion ales la intimplare. Participarea a fost de 80% si nu a fost influentata de caracteristicile demografice. In urma interviului s-au inregistrat date de la 1 220 barbati si 1 242 femei cu virste cuprinse intre 25 si 74 de ani (51 de ani, in medie). Au fost obtinute informatii detaliate privind statutul socioeconomic (educatie, ocupatii si nivelul venitului), starea de sanatate (semnalarea individuala a cel putin unei boli cronice severe (339, 14%), a cel putin unei boli cronice mai putin severe (1 062, 43%), a unei stari de sanatate generala nesatisfacatoare (737, 30%) si a controlului perceput. Controlul constientizat a fost evaluat folosind o versiune olandeza, cu 11 puncte, a scalei Rotter a pozitiei de control (a Cronbach = 0,84). Interlocutorilor li se solicita sa-si exprime acordul cu enunturile folosind o scala cu cinci puncte - de exemplu, "Ma simt adesea o victima a circumstantelor" (1 = dezaprob total, 5 = aprob in totalitate).4 Scorurile au fost insumate (media(SD)=31(7,1)) Registrele populationale municipale au oferit informatii asupra tuturor cauzelor de deces pentru o perioada de sase ani. S-au inregistrat 122 de decese si numai 30 de persoane au fost pierdute din urmarire. Analizele au fost efectuate folosind modelul Cox al riscurilor proportionale.

Tabelul arata ca indicatorii socioeconomici au influentat mortalitatea in directia asteptata. De exemplu, riscul de deces al persoanelor care au urmat numai cursurile scolii primare a fost de 2,64 ori mai mare decit riscul grupului cu cel mai inalt grad de instruire. Asocierea nu a fost semnificativa in cazul veniturilor banesti. Gradul scazut de intelegere a controlului s-a observat mai frecvent in cadrul grupurilor cu statut socioeconomic mai scazut si a fost, de asemenea, corelata cu mortalitatea. Persoanele avind cu 1 SD mai mult pe scala controlului constientizat (indicind control scazut) au prezentat un risc de mortalitate de 1,45 ori mai mare (interval de siguranta 95%, de la 1,19 la 1,75). Ameliorarea controlului constientizat a micsorat substantial ratele mortalitatii pentru grupurile cu statut socioeconomic mai scazut. Rata mortalitatii pentru persoanele avind numai educatie primara a scazut la 1,76. Aceasta inseamna ca in cadrul acestui grup mai mult de jumatate ((2,64-1,76)/(2,64-1)=0,54) din riscul crescut este datorat controlului constientizat redus. Procentul mediu cu care controlul constientizat redus a contribuit la cresterea riscului mortalitatii in grupurile cu statut socioeconomic scazut a fost de 51% (domeniu de variatie: 37-65%).

Comentarii

Constatarile noastre demonstreaza ca statutul socioeconomic scazut este asociat cu mortalitatea, in parte datorita faptului ca persoanele cu un statut socioeconomic scazut percep mai frecvent controlul scazut.

Aceasta sustine ipoteza referitoare la importanta controlului constientizat pentru inegalitatile socioeconomice din sanatate.1 Sentimente greu controlabile isi au in parte originea in conditiile socioeconomice nefavorabile din timpul copilariei.2 Am constatat ca statutul socioeconomic scazut din timpul vietii de adult a fost corelat cu modificari nefavorabile ale convingerilor de-a lungul perioadei de urmarire de sase ani (rezultatele nu sunt prezentate), sugerind ca nivelul socioeconomic din timpul virstei adulte a contribuit in continuare la intretinerea unor convingeri greu controlabile. Sunt necesare mai multe informatii despre interrelatiile socioeconomice specifice care induc convingeri greu controlabile, deoarece acestea ar putea fi mai usor de modificat decit convingerile. Una dintre aceste conditii ar putea fi reprezentata de nesiguranta locului de munca.5 Sunt necesare alte studii mai extinse pentru a examina modalitatile comportamentale sau psihofiziologice prin care controlul constientizat influenteaza mortalitatea. Constatarile noastre subliniaza ca numai prin examinarea mai temeinica a mecanismelor psihologice putem determina modalitatile complexe prin care structura sociala influenteaza boala individului si mortalitatea.

Tabel. Influenta controlului constientizat asupra ratelor mortalitatii (95% intervale de siguranta)
pentru trei indicatori ai statutului socioeconomic

  Nr. de Parsoane* Nr (%) celor decedati in timpul perioadei de urmarire Rata mortalitatii ajustata# Rata mortalitatii ajustata si pentru controlul constientizat % de reducere a ratei mortalitatii dintre cele doua modele
Nivel de instruire
Universitar/profesional maxim 469 9 (2) 1.00 1.00  
Intermediar crescut 489 19 (4) 1.48 (0.65 la 3.39) 1.22 (0.53 la 2.82)  54
Intermediar scazut 909  36 (4) 1.67 (0.80 la 3.52)  1.29 (0.60 la 2.78)  57
Numai scoala primara 541  58 (11) 2.64 (1.26 la 5.51) 1.76 (0.80 la 3.85) 54
Nivel ocupational
Profesiuni de cel mai inalt nivel 259  7 (3)  1.00  1.00  
Profesiuni de nivel mai scazut 724  31 (4)  1.86 (0.81 la 4.27)  1.51 (0.64 la 3.53)  41
Patron 86  5 (6)  1.56 (0.49 la 4.99)  1.31 ( 0.41 la 4.21)  45
Lucratori manuali 606  49 (8)  2.43 (1.08 la 5.44)  1.72 (0.74 la 3.99)  50
Nivelul venitului
Sfertul cel mai inalt 552  15 (3)  1.00  1.00 1.00  
Al doilea sfert 522  19 (4)  1.46 ( 0.73 la 2.93)  1.29 (0.64 la 2.59)  37
Al treilea sfert 542  41 (8)  1.76 (0.94 la 3.28)  1.33 (0.70 la 2.56)  57
Ultimul sfert 547  35 (6)  1.62 (0.85 la 3.11)  1.22 (0.62 la 2.40)  65
* Cifrele indicatorilor socioeconomici individuali au fost diferite deoarece acestia au inregistrat date lipsa pentru un numar variabil de persoane. Casnicele au fost excluse din analizele pentru nivelul ocupational. Riscul de deces nu a fost diferit la persoanele excluse fata de cele incluse.
# Ajustat in functie de virsta, sex, afectiuni cronice severe, afectiuni cronice mai putin severe si stare de sanatate generala in 1991.

Studiul a fost realizat in strinsa colaborare cu Serviciul de Sanatate Publica al orasului Eindhoven si al regiunii de sud-est, Brabant. Multumim lui Michel Provoost si Ilse Oonk, pentru alcatuirea cu grija a bazei de date si lui Mariel Droomers, pentru comentariile facute pe marginea formelor initiale ale articolului.

Colaboratori: HB a fost principalul autor, a formulat ipoteza, a realizat analizele, a interpretat datele si a fost in parte raspunzator pentru adunarea datelor. CS a contribuit la scrierea si interpretarea datelor si a fost, in parte, raspunzator pentru adunarea datelor. JMP a fost principalul investigator, a contribuit la scrierea si interpretarea datelor, a fost raspunzator pentru colectarea datelor si este garant al studiului.

Fonduri: Ministerul Olandez de Sanatate Publica, Bunastare si Sport si Fondul Olandez de Prevenire.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Socioeconomic inequalities in mortality and importance of perceived control: cohort study
BMJ 1999;319:1469-70

Department of Nutrition, Harvard School of Public Heath. Boston, MA 02115, USA
Eric B Rimm associate professor
Kerry Fosher research assistant
Meir J Stampfer professor
Department of biostatistics, Harvard School of Public Heath
Paige Williams associate professor
San Diego School of Medicine and Family and Preventive Medicine, University of California at San Diego, CA 92093, USA
Michael Criqui professor
Correspondence to: E B Rimm eric.rimm@channing.harvard.edu

Bibliografie

1.Syme SL. Control and health: a personal perspective. In: Steptoe A, Appels A, eds. Stress, personal control and health. London: Wiley, 1989:3-18.

2.Bosma H, Mheen HD van de, Mackenbach JP. Social class in childhood and general adult health in adulthood: a questionnaire study of contribution of psychological attributes. BMJ 1999; 318: 18-22.

3.Mackenbach JP, Mheen HD van de, Stronks K. A prospective cohort study investigating the explanation of socio-economic inequalities in health in the Netherlands. Soc Sci Med 1994; 38: 299-308.

4.Rotter J. Generalized expectancies for internal versus external control of reinforcement. Psychol Monogr 1966; 80: 1-28.

5.Marmot MG, Bosma H, Hemingway H, Brunner E, Stansfeld S. Contribution of job control and other risk factors to social variations in coronary heart disease incidence. Lancet 1997; 349: 235-239.

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Bogdan Neagu
Autor: