Autenticitatea determinarilor tensiunii arteriale efectuate de pacienti la domiciliu: studiu observational prospectiv

Masurarea tensiunii arteriale la domiciliu este recomandata pentru diferentierea hipertensiunii persistente de hipertensiunea de cabinet si pentru monitorizarea tratamentului.1,2

Tensiunea arteriala masurata la domiciliu este un factor predictiv mai bun pentru monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe durata a 24 de ore, pentru lezarea organelor tinta si pentru mortalitatea cardiovasculara, decât cea masurata de un medic.3-5 Ne-am propus sa evaluam acuratetea determinarilor tensiunii arteriale efectuate de pacienti la domiciliu, pentru a identifica factorii predictivi ai gradului scazut de acuratete si pentru a stabili daca acuratetea scazuta altereaza evaluarea hipertensiunii.

Subiecti, metode si rezultate

Am solicitat, de la 54 de pacienti care s-au prezentat consecutiv cu hipertensiune sau cu suspiciune de hipertensiune (în vârsta de 30-83 de ani), fiind trimisi pentru monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale pe durata a 24 de ore, sa-si masoare tensiunea arteriala la domiciliu, de doua ori pe zi, între orele 6 si 10, timp de 30 de zile si sa înregistreze ora si valorile determinarilor. Toti au fost de acord sa participe la studiu. O asistenta a instruit fiecare pacient în privinta utilizarii aparatelor automate de masurare a tensiunii cu dispozitive de memorizare integrate (Omron-IC, Advance AG, Switzerland). Pentru a raspunde cerintelor comitetului de etica al spitalului, am informat pacientii (doar în treacat) despre capacitatea de memorizare a aparatului. Ei nu cunosteau faptul ca noi vom compara determinarile din memoria aparatului cu cele raportate de pacienti. Am clasificat masuratorile drept corecte daca momentul determinarii (într-un interval de 15 minute) si valoarea raportata de pacient au fost identice cu cele înregistrate de aparat sau daca media mai multor determinari a diferit cu 3 mm Hg pentru tensiunea sistolica sau diastolica. 

In total, au fost efectuate 2 915 (89,9%) dintre cele 3 240 determinari necesare, dintre care 2 121 (72,8%) au fost raportate corect. Treizeci si patru de pacienti (63%, interval de încredere 95%, de la 49% la 76%) au raportat corect 80%-100% din determinari, iar 12 (22%) au raportat corect 50%. Tabelul enumera tipurile de greseli. Diferentele > 5 mm Hg dintre valorile medii ale tensiunii arteriale întregistrate la domiciliu, comparativ cu cele ale tensiunii sistolice (cuprinsa în intervalul 5-28 mm Hg) sau diastolice (5-11 mm Hg) au aparut la numai opt pacienti (15%, 7%-27%), neexistând vreo preferinta pentru valorile mai mari sau mai mici în raportarile neadecvate.

Utilizând analiza de regresie multipla, am identificat nivelul educational scazut ca singurul factor predictiv independent pentru gradul scazut de acuratete a raportarii (< 80% din masuratori au fost corecte, P=0,004). Pacientii care au avut opt sau mai putini ani de scolarizare, au avut un risc relativ de 3,39 (test 2, 1,54-7,46) pentru raportarea corecta a 80% din determinari, comparativ cu pacientii cu nivel de instruire mai ridicat.

Tipuri de erori ale raportarilor incorecte ale determinarilor tensiunii arteriale (n=794)
efectuate la domiciliu (27% din totalul determinarilor efectuate)

Eroarea

Nr (%) de greseli

Nr de pacienti (n=54)

Momentul determinarii

270(34) 27

Calcularea mediei

231 (29) 25

Determinari singulare:

209 (26) 23

Valori false ridicate ale sistolicei

50 (6) 14

Valori false ridicate ale diastolicei

51 (6) 18

Valori false scazute ale sistolicei

48 (6) 13

Valori false scazute ale distolicei

60 (8) 16

Determinari inventate

57 (7) 9

Determinari neraportate

13 (2) 7

Mixte

14 (2) 7


Comentarii


Studiul nostru sugereaza ca acuratetea raportarii determinarilor tensiunii arteriale efectuate la domiciliu este satisfacatoare la majoritatea subiectilor, dar lasa de dorit in cazul anumitor pacienti cu un nivel de instruire scazut, care poate influenta evaluarea tensiunii arteriale.

Exista unele limite potentiale legate de generalizarea studiului nostru. Desi numarul de participanti a fost mic, sugeram ca majoritatea pacientilor isi masoara cu precizie tensiunea arteriala la domiciliu, din doua motive. In primul rând, numai la opt pacienti (15%, 7%-27%) gradul de acuratete a raportarii a fost scazut si, în al doilea rând, am identificat doar rareori diferente > 5 mm Hg ale tensiunii medii sistolice sau diastolice între determinarile raportate si cele înregistrate. Participantii au fost informati despre capacitatea aparatului de a înregistra masuratorile, iar acest lucru s-ar putea sa fi influentat acuratetea raportarii. Participantii nu au fost la curent cu intentia noastra de a compara determinarile lor cu cele înregistrate de aparat; asadar, pare improbabila o acuratete a raportarii cu erori sistematice importante.

Pe scurt, este posibil, dar improbabil, ca gradul scazut de acuratete a raportarii determinarilor tensiunii arteriale efectuate la domiciliu sa influenteze evaluarea hipertensiunii. La pacientii cu un nivel mai scazut de instruire poate fi de preferat monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale, în locul determinarilor raportate de ei însisi.

Multumim doamnei Verena Brenneisen pentru asistenta tehnica si Advance AG, Switzerland, pentru furnizarea de aparate Omron-IC.

Contributii: AN a colectat si analizat datele si a scris articolul cu EB. BF a participat la colectarea si analiza datelor. TW a elaborat protocolul de studiu împreuna cu BM si EB. BM si EB au initiat si supravegheat proiectul de cercetare si au participat la protocolul de studiu si la scrierea articolului; ei sunt garantii.

Finantare: EB a fost sprijinit de Swiss Clinicians Opting for Research, prin subventie (32-31948.91) de la Swiss National Science Foundation.

Conflict de interese: Nici unul declarat.

Reliability of patients measuring blood pressure at home: prospective observational study
BMJ 1999;319:1172

Medical Outpatient Division, Department of Internal Medicine, University Hospital Basel, 4031 Basel, Switzerland
Alain Nordmann senior fellow
Beate Frach junior fellow
Tobias Walker junior fellow
Benedict Martina head of medical emergency
Edouard Battergay assistant professor

Correspondence to: E Battegay battegay@ubaclu.unibas.ch

Bibliografie

 

1.The Sixth Report of the Joint National Committee on prevention, detection, evaluation, and treatment of high blood pressure. Arch Intern Med 1997; 157: 2413-2446

2.American College of Physicians. Automated ambulatory blood pressure and self-measured blood pressure monitoring devices. Their role in the diagnosis and management of hypertension. Ann Intern Med 1993; 118: 889-892

3.Campbell NRC, Bass M, Chockalingam A, Lebel M, Milkovich L, for the Canadian Coalition for High Blood Pressure Prevention and Control. Self measurement of blood pressure: benefits, risks and interpretation of readings. Can J Cardiol 1995; suppl H: 18-22

4.Julius S, Meija A, Jones K, Krause L, Schork N, van de Ven C, et al. "White coat" versus "sustained" borderline hypertension in Tecumseh, Michigan. Hypertension 1990; 16: 617-623

5.Okubo T, Imai Y, Tsuji I, Nagai K, Kato J, Kikuchi N, et al. Home blood pressure measurement has a stronger predictive power for mortality than does screening blood pressure measurement: a population-based observation in Ohasama, Japan. J Hypertens 1998; 16: 971-975

Rate this article: 
Încă nu sunt voturi
Bibliografie: 
Traducere: 
Dr Rodica Chirculescu
Autor: